Fără cale de întoarcere: TravelGirl pe bicicletă până în Indonezia

Suntem mai tot timpul în căutarea celor mai ieftine bilete de avion, numărăm fiecare țară pe care o vizităm – pentru că dă bine în palmaresul de călător, ne facem un wishlist cu ce obiective să mai bifăm anul ăsta și ne și ținem de el și uneori credem că ăsta e modul corect de a face turism. Nimic mai neadevărat.

Ce-ar spune părinții tăi sau prietenii dacă ar auzi că vrei să pleci în Indonezia? Probabil că s-ar uita pe hartă și s-ar bucura pentru tine căci vei avea o vacanță minunată acolo.

Dar dacă le spui că vrei să pleci în Indonezia singură? Probabil că s-ar impacienta puțin și după ce ar întreba în stânga și-n dreapta, s-ar lămuri că e totuși safe pentru o TravelGirl să ajungă acolo de capul ei.

Dar dacă le-ai spune că pleci singură în Indonezia, dar nu cu avionul ci cu bicicleta?

Alina Ene, ce-au spus părinții și prietenii tăi când au auzit o asemenea grozăvie?

Nu-mi dau seama dacă ei își dau seama că plecarea mea e inevitabilă sau, cumva, se aşteptau la asta. Însă niciunul n-a schiţat vreun gest de împotrivire. Dimpotrivă, fiecare m-a ajutat cum a ştiut şi cum s-a priceput mai bine.

alina ene bicicleta

De ce până în Indonezia?

În noiembrie 2013 am găzduit un cicloturist rus. Atunci am acceptat faptul că ceea ce îmi doresc este să-mi iau lumea în roţi şpiţate. Yuri s-a pornit  în septembrie 2013 pe bicicletă din Moscova fără nici o experienţă cicloturistică anterioară. Cea mai lungă tură  pe care o făcuse era doar de 30 de km. Mi-a povestit că primele cinci zile a plouat torenţial dar că asta a fost piatra lui de încercare şi odată depăşit primul hop nu mai avea de ce să facă stânga împrejur. Mi-am dat seama că voinţa şi determinarea ţin loc de rezistenţă fizică şi, chiar, buget.

Apoi direcţia a fost dată de faptul ca am aplicat la bursa Darmasiswa, acordată de statul indonezian tuturor ţărilor cu care se află în relaţii diplomatice, cu scopul de a promova limba şi  cultura locală.

Nu era mai comod totuși să te îmbarci în avion? De ce ai ales bicicleta?

În august 2012 am invăţat să merg pe bicicletă și am descoperit că îmi place la nebunie. În prima fază am învăţat singură, pe o bicicletă medie închiriată cu care mă învârteam prin parcul Kisellef. Tainele mânuirii bicicletei în trafic la Scoala de pedalat şi în turele organizate de grupurile de bicicliştii bucureşteni.

Am participat apoi la două concursuri de ciclism XC si pot să zic că nu m-am descurcat chiar rău. În plus, mi se pare cel mai flexibil mijloc de transport și pentru că pot opri unde şi când doresc, am hotărât că o să ajung în Indonezia pe 2 roți.

Am învățat să merg pe bicicletă în august 2012.

Cum te-ai pregătit fizic și emoțional pentru călătorie?

Am mai pedalat solo de la Roşia-Montană la Targu Jiu şi am mai avut ture solo dar doar de câte o zi prin jurul Braşovului şi Câmpinei. Apoi am citit câteva bloguri ale unor cicliste în jurul lumii: Skalatitude (care are şi o categorie Women on Wheels unde găseşti o listă cu cicloturiste solo de prin lume), A Wondering Photo și Cycling Dutch Girl. Pentru pregătirea unei cicloexpediţii recomand Bicycle Touring Pro, Travelling Two și Tom’s Biketrip.

De fiecare dată când mai văd câte o fotografie postată de câte vreun călător simt impulsul să las totul şi să plec mai repede. Decizia am luat-o. Pentru mine nu mai există cale de întoarcere.

Alina Ene

Cu cine pleci în această nebunie?

Cu Nelu si Nicuşor :D. Prima noapte la cort va fi terifiantă. Ce mă fac fără internet? Cum mă descurc cu banii în Iran unde n-am ce face cu card bancar şi va trebui să umblu cu ei numerar? Ce mă fac dacă se îmbolnăveşte Nelu?

Lăsând gluma la o parte, Nelu este un MTB hardtail cu roţi de 26 “, opt viteze şi frâne pe saboţi. Pe certificat îi scrie Rock Machine Heatwave.

Ai luat în calcul faptul că în atâtea mii de kilometri pot să apară și probleme tehnice. Ești pregătită să meșterești la bicicletă?

Probleme pot apărea oricând așa că sunt pregatită să schimb o camera, o ureche de schimbător, un sabot. Sunt suficiente oraşe mari pe traseu şi voi avea grijă să trec pe la service pentru verificări, astfel încât să preîntâmpin probleme grave. În rest ţine şi de ghinion.

Unde îți vei petrece nopțile? Iei în calcul și camparea sau cazări alternative, cum e Couchsurfing-ul?

În principiu am luat în calcul doar campare, couchsurfing şi warmshowers (n.r. o comunitate care sprijină gratuit cicloturiștii).

E un plan destul de îndrăzneț. Ai un plan de kilometri pe care să îi parcurgi zilnic astfel încât să reușești să ajungi la destinație pe bicicletă?

Nu voi pedala întreaga distanţă. Mi-am schiţat un itinerariu care între timp a şi suferit modificări din cauza amânării datei plecării. O cicloexpediţie presupune neprevăzut şi atunci e mai bine să fii flexibil decât sa-ţi calculezi fiecare kilometru şi să pierzi din plăcerea drumului pentru că în ziua X nu ai ajuns în locul X.

traseu Indonezia Asia Alina Ene

Când pleci și cât timp crezi că va dura drumul până în Indonezia? Ți-ai propus să faci un maraton sau îți permiți luxul să mai zăbovești pe ici pe colo dacă îți place mult într-un loc?

Până la sfârşitul lunii aprilie aflu exact când în mai plec, dar nu mai târziu de 31 mai. Cicloturism nu înseamnă maraton, înseamnă să te bucuri de drum. Dar nici nu îmi voi permite să zăbovesc prea mult. Las această plăcere pentru când voi porni în jurul lumii. Până în Teheran itinerariul rămâne acelaşi, cu un mic ocol la Trabzon să obţin viza de Iran. Din Teheran fie voi decola către Bankgog, Thailanda, fie către Kuala Lumpur, Malaezia, în funcţie de timp.

Ce ți-ai propus să vezi pe traseu?

Sit-ul Vardzia din Georgia vreau neapărat să-l văd şi ar mai fi câteva obiective în Armenia, dar in principiu tot traseul este ofertant. Voi evita drumurile intens circulate şi nu ţin să bifez obiectivele turistice.

Nu am călătorit niciodată singură în străinătate.

În România cu ce te întorci?

Vă răspund după ce mă întorc.

Presupun că nu o să poți să cari prea multe pentru a limita efortul inutil la pedalat. Ce-ți iei în bagaj? 

Mă limitez la două schimburi de haine pentru bicicletă şi unul pentru cort. În rest cam de ce are nevoie un cicloturist: articole campare, trusă medicinală, piese schimb pentru bicicletă, mâncare.

Știu că ai avut o campanie de strangere de fonduri foarte simpatică pe Indiegogo, care s-a terminat. Câți bani ai reușit să strângi în urma acestei campanii și ce ai făcut sau ce vei face practic pentru fondurile astea?

Am strâns 1200 euro, adică 12 % din suma propusă. Dar între timp am obţinut şi suportul unor sponsori. Mountain Shop mă ajută cu echipamentul de campare şi datorită lor lucrurile mele vor fi în siguranţă în genţile de bicicletă Vaude, unele dintre cele mai recomandate genţi de cicloturiştii de cursă lungă. Nikon mi-a pus la dispoziţie un aparat mirrorless, ideal pentru astfel de călătorii, suficient de mic cât să nu atragă atenţia dar şi să iţi permită să realizezi fotografii ok. Şi cu Traveo voi zbura de la Teheran înspre Bankgog sau Kuala Lumpur.

Unde te găsim și cum te mai putem ajuta să ajungi în Indonezia pe bicicletă?

Pe blog sau pe facebook. Până la sfârşit de aprilie încă mai puteţi să vă uitati peste campanie şi să vă alegeţi ce vă place de acolo, iar banii fie îi donaţi în contul meu de PayPal (e.alinamoda@gmail.com) fie direct in contul bancar personal. Sau dacă aveţi cadouri de făcut, pereţi de decorat puteţi să vă inspiraţi de aici. Cu fiecare achiziţie mă ajutaţi să mai cumpăr nişte kilometri către Indonezia.

____________________________________________________________

Dacă vrei să fii mereu la curent cu destinațiile despre care scriem, urmărește-ne pe FacebookTwitterși abonează-te prin RSS la articole.
Loredana
Sunt și aici

Loredana

Jurnalist de profesie, consultant în turism de 6 ani și blogger de travel de aproape 5 ani.
De când am devenit mămică, am continuat să călătoresc la fel de mult, doar că am încetinit ritmul. Dau oricând o vacanță la țară, într-un sat izolat, într-o casă de oaspeți cu poveste în locul unui city-break și o tură pe munte cu tot cu copil în spate pe o sesiune de shopping, cu fetele, la Milano.
Bucătăria locală e de cele mai multe ori motivul principal pentru care îmi fac bagajul și plec la drum și cele mai prețioase suveniruri cu care mă întorc acasă sunt gusturile, mirosurile și fotografiile pe care le fac cu DSLR-ul.
Visul cel mare e o călătorie cât vara de lungă în America Centrală și de Sud.
Loredana
Sunt și aici
bestvalue.eu

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here