Turul Cretei cu rucsacul în spate (IV)

Creta masline

Pe măsură ce mă apropiam de finalul șederii mele în Creta, îmi doream din ce în ce mai mult să stau o zi întreagă la soare. Așa că am lăsat pentru ziua aceasta puține destinații, în principal pentru plajă și pentru bălăceală în câteva locuri despre care citisem înainte de a pleca din țară.

_______________________________________________________________________

Chania – Golful Balos şi Gramvousa – Elafonissi

Începem ziua, cum altfel, decât cu un mic dejun cretan, ca la carte – măsline, suc de portocale, salată Dakos (roșii, brânză de capră și o felie de pâine prăjită) și o cafea – la o tavernă din port. La primele ore ale dimineții Chania e liniștită, pesemne că a petrecut până spre dimineață cu sirtaki (dansul lui Zorba), farfurii sparte și vin roșu cretan. Profităm de faptul că străduțele sunt goale și o luăm la pas până în Agora – Piața Acoperită.

Piața e o experiență fantastică: un fel de combinație stranie între Bazarul Egiptean din Istanbul și o piață autentic-cretană. De fapt, nici nu e de mirare că locul acesta are influențe turcești pentru că insula a fost secole bune sub ocupație otomană. Piața acoperită este deschisă șase zile pe săptămână – de luni până sâmbătă și e tare interesant să îi privești pe localnici cum își vând marfa – pește și carne și fel de fel de condimente și ierburi aromatice. Cu tot afluxul de turiști, în piață totul este mai ieftin decât oriunde în altă parte a Chaniei iar restaurantele aflate înăuntru au mâncare bună la prețuri mici.

Din piață am mai dat o fugă la moscheea Yiali Tzami (în traducere, numele înseamnă de la malul mării) care deşi nu are niciun minaret reușește să fie unul dintre punctele care îți atrage imediat atenția odată ajunsă în Portul Venețian.

Plecăm din nou la drum dar astăzi ne vom umple ziua doar cu plajă și bălăceală în cele mai frumoase două locuri din Creta: Laguna Balos și Elafonisi.

În Golful Balos și pe insula Gramvoussa se poate ajunge și cu vaporul însă drumul cu mașina până aici este atât de spectaculos încât cel mai bine e să renunți la ideea transportului pe apă. Pe o distanță de 8 km, din portul Kissamos, drumul nu mai este asfaltat și, deși cei care ne-au închiriat mașina ne-au recomandat să nu care cumva să facem off-road cu autovehiculul, nu au fost probleme, mai ales că viteza cu care ne-am deplasat a fost foarte mică. Dacă însă preferi vaporul, cursa dus-întors din Kissamos costă 22 de euro și beneficiezi în plus de un tur al insulei Gramvoussa unde vei găsi o mulțime de păsări și plante ocrotite de lege dar și ruinele unei cetăți venețiene.

Vasele de croazieră pleacă zilnic la orele 10.00 şi 12.00 şi se întorc în port la 18.00

Spuneam că drumul care trece prin Rezervația Naturală este incredibil: cu marea pe o parte și muntele pe cealaltă, mirosul de cimbrișor sălbatic, leandrii înfloriți și caprele cocoțate pe pietre mă așteptam ca la capăt să găsesc un loc frumos însă imaginea de care am avut parte mi-a întrecut toate așteptările.

Cu aproape 2 km înainte de locul cu princina drumul nu mai poate fi parcurs cu mașina așa că trebuie să cobori pe jos până în golful Balos. Parcarea îți oferă însă o panoramă a întregului golf cu apă verzuie și a insulei Gramvoussa. Te asigur că odată ce ai coborât pe plajă nu îți vei mai dori să pleci de aici întreaga zi.

În săptămâna pe care am petrecut-o în Creta am văzut tot soiul de plaje: de la golfuri mici și sălbatice, ferite de ochii curioși ai turiștilor de pretutindeni, la plaje publice și cosmopolite însă nimic nu egalează spectaculoasa plajă din golful acesta, care face parte dintr-o rezervație naturală. Tocmai de aceea autoritățile nu au intervenit nicicum aici așa că trebuie să ai la tine suficientă apă și mâncare pentru că nu vei găsi de unde să cumperi. Iar dacă ai probleme cu soarele de la amiază, loțiunile de plajă și o umbrelă de soare sub care să te ascunzi la prânz îți vor fi de folos căci nu sunt nici copaci care să facă umbră.

După o binemeritată pauză de câteva ore în Golful Balos am luat-o iar din loc, spre o altă plajă minunată: Elafonissi.

Situată în sud-vestul Cretei, Elafonissi este o mică insulă, separată de ţărm de o lagună cu apă caldă, ce nu are mai mult de un metru adâncime. “Insula cerbului”, aşa cum se traduce Elafonissi, se află la 75 de km de Chania şi atrage, în timpul verii, mii de turişti zilnic datorită nisipului alb al plajei care, în multe locuri capătă nuanţe roz, graţie miilionelor de bucăţele de scoici pe care le conţine. Apa limpede, albastră-verzuie, îţi va aminti de un paradis exotic din care nu vei mai dori să pleci. În zare se vede o bisericuță albă cu turle, cum altfel decât albastre: Moni Chrissoskalitissa.

Pentru a ajunge de pe ţărm pe insulă va trebui să treci prin apă însă nu te speria pentru că nu e deloc adâncă. Se spune că Elafonissi este locul unde, în 1824 turcii au masacrat aproape 850 de femei şi copii care se ascundeau de otomanii ce asaltaseră Creta. Nisipul roz de pe ţărm reprezintă sângele celor ucişi, o placă memorială fiind instalată în memoria victimelor în cel mai înalt punct al insulei.

Am văzut într-o zi cele mai frumoase două plaje din Creta. Însă pentru asta e nevoie să mergi în punctele extreme ale insulei iar efortul ţi-e pe deplin răsplătit. După o asemenea zi tot ce mi-am dorit a fost o moussaka la o tavernă din Heraklion, unde am şi aflat că niciodată nu vei vedea un cretan să comande felul acesta de mâncare la tavernă pentru că toţi preferă să prepare acasă o moussaka tradiţională.

Restul turului aici:

Prima zi: Turul Cretei cu rucsacul în spate (I)

A doua zi: Turul Cretei cu rucsacul în spate (II)

A treia zi: Turul Cretei cu rucsacul în spate (III)

A cincea zi: Turul Cretei cu rucsacul în spate (V)

_____________________________________________________________________________

Dacă vrei să fii mereu la curent cu destinațiile despre care scriem, urmărește-ne pe FacebookTwitter și abonează-te prin RSS la articole.
Loredana
Sunt și aici

Loredana

Jurnalist de profesie, consultant în turism de 6 ani și blogger de travel de aproape 5 ani.
De când am devenit mămică, am continuat să călătoresc la fel de mult, doar că am încetinit ritmul. Dau oricând o vacanță la țară, într-un sat izolat, într-o casă de oaspeți cu poveste în locul unui city-break și o tură pe munte cu tot cu copil în spate pe o sesiune de shopping, cu fetele, la Milano.
Bucătăria locală e de cele mai multe ori motivul principal pentru care îmi fac bagajul și plec la drum și cele mai prețioase suveniruri cu care mă întorc acasă sunt gusturile, mirosurile și fotografiile pe care le fac cu DSLR-ul.
Visul cel mare e o călătorie cât vara de lungă în America Centrală și de Sud.
Loredana
Sunt și aici
bestvalue.eu

6 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here