Turul Cretei cu rucsacul în spate (I)

Insulele grecești se află de câțiva ani în topul destinațiilor noastre de vacanță. Fie că aleg Thassos, Rhodos, Santorini sau Zakynthos turiștii se bucură de soare, de marea limpede, de plajele pustii și de golfurile izolate, de mâncarea simplă și savuroasă și de ospitalitatea grecilor. Creta are însă toate astea și mai mult: munți înalți numai buni pentru treking și escaladă, chei spectaculoase, orașe antice și medievale, sate uitate de lume în creierii munților ori pe coastă. O săptămână pe Insula Zeilor e o aventură de care poți să te bucuri și cu un buget redus.

_________________________________________________________________________________

Am ajuns în Creta printr-o întâmplare fericită, după ce am câștigat un concurs și am avut incluse biletele de avion și cazarea cu micul dejun pentru 7 zile. Nu plec niciodată nepregătită în vacanță – mă documentez meticulos cu 2-3 luni înainte dar acum nu am avut decât 4 zile la dispoziție în care să ma pun la punct.

Creta e mare. E cea mai mare insulă a Greciei – cam cât Dobrogea noastră așa că pentru a o străbate de-a lungul și de-a latul ei trebuie să închiriezi o mașină sau poți folosi rețeaua de transport în comun. În Amoudara, lângă Heraklion, centrele de închiriere de mașini și scutere (mijlocul de transport preferat al cretanilor) sunt practic lipite unele de altele. Adună ofertele de la fiecare, compară-le și apoi alege-o pe cea care ți se potrivește cel mai bine. În plus, dacă mergi în extra-sezon (de la jumătatea lui septembrie până la sfârșitul lui iunie) ori dacă închiriezi mașina pentru mai multe zile obții o reducere și de 50%.  Pentru garanție am lasat pașaportul pentru că nu aveam carte de credit. Dacă nu vrei să închiriezi o mașină sau nu ai permis de conducere, ai la dispoziție autobuzele locale care circulă foarte bine.

Ziua 1: Heraklion – Knossos – Malia – Platoul Lassithi – Agios Nikolaos – Ierapetra – Sitia – Vai

În Amoudara găsești deopotrivă și apartamente de închiriat și hoteluri de 5***** și se ajunge foarte ușor în centrul Heraklionului, atât cu mașina cât și cu rețeaua locală de autobuze. Serile le-am încheiat, de cele mai multe ori, în capitală, fie în port, unde mănânci cele mai bune fructe de mare, fie în centru, vizitând Loggia Venețiană, fortăreața Koules, Biserica Agios Titos – patronul insulei.

Knossos e cetatea minoică descoperită de către Sir Arthur Evans doar pe baza descrierii lui Homer, în Odiseea. Palatul regelui Minos, care a fost scos la suprafață pe la începutul secolului al XIX-lea a fost construit de către Dedal și Icar pentru a închide aici Minotaurul. Da, aici e faimosul Labirint din mitologia greacă așa că un tur al Knossosului nu trebuie ratat. Evans a avut o idee excelentă, aceea de a recrea câteva dintre încăperile palatului care era structurat pe mai multe nivele (chiar și un subsol) și număra nu mai puțin de 1200 de camere. Poți vizita așadar sala tronului, apartamentul reginei, sanctuarul decorat cu fresce ori coridorul procesiunii care e ornat cu coarnele taurului sacru. E important să faci vizita la Knossos cu un ghid autorizat pentru că altfel ruinele nu ți se vor părea cine știe ce. Eu am tras de fiecare dată cu urechea la explicațiile ghizilor francezi, spanioli, italieni ori anglofoni. De fiecare dată mi s-a părut că ghizii italieni spun cele mai frumoase povestioare.

Knossos este la 5 km est de Heraklion și se ajunge ușor cu autobuzul 2 care face curse de 3-5 ori pe oră și cobori la capăt de linie: Knossos. Stația pentru autobuzele locale este în portul din Heraklion, lângă stația A iar prețul unui bilet de autobuz (care poate fi cumpărat fie de la șofer fie de la orice periptero) este de 1,3€. Dacă vii cu mașina ai grijă căci parcarea care deși e destul de mare se umple pe la prânz. Îți recomand să faci vizita la prima oră a dimineții pentru că apoi cozile de la intrare sunt destul de mari iar palatul nu ți se va părea prea prietenos din cauza căldurii.

Orare de vizitare: zilnic
mai – octombrie: 8:00 – 19:00
noiembrie – aprilie: 8:00 – 17:00
Intrarea este 6€ și gratuit pentru studenţii din UE

Despre Malia și despre plaja Potamos care mi-a plăcut atât de mult am mai scris aici. Dacă mergi cu mașina, la ieșirea din Malia vei vedea indicatorul către situl arheologic care e pe partea stângă a drumului ce duce spre Agios Nikolaos. Dacă vii cu autobuzul până în stațiune (prețul biletului din Heraklion este de 3,80€) vizitează mai întâi partea veche a orașului și apoi închiriază o bicicletă cu care să mergi la palat și apoi pe plaja Potamos. Palatul din Malia e a 3-lea ca mărime din Creta și datează din aceeași perioadă cu cel din Knossos și se spune că ar fi aparținut fratelui regelui Minos, Sarpedon.

Pe timpul verii e deschis
Luni: 13.00-19.30
Marți -Vineri: 08.00-19.30
Intrarea este 4€

Plaja principală din Malia este în centrul stațiunii dar muzica urlă atât de tare din difuzoare – e un amalgam de cluburi pe plajă – încât dacă vrei să simți Egeea prin toți porii, Potamos e cea mai bună alegere. E doar la vreo 2km de palatul minoic iar peisajul este minunat. Stâncile ciudat măcinate de valuri formează și mici golfuri unde te poți ascunde de ochii curioșilor.

Pentru a ajunge cu mașina de data aceasta pe Platoul Lassithi trebuie să faci cale întoarsă în Malia (vreo 3 km) și să urmezi indicatorul de pe partea stângă către un drum secundar ce șerpuiește vreo 25 de km pe un drum înconjurat de Munții Albi. Aflat la 800 m altitudine, Platoul Lassithi e celebru mai ales pentru cele peste 10 000 de mori de vânt care funcționau aici cu ani în urmă. Deși astăzi morile au fost înlocuite de pompe electrice care irigă câmpiile, pe ici pe colo se mai găsesc câteva – unele restaurate care strălucesc puternic în soare, altele în ruină iar platoul merită vizitat.

Dacă tot ajungi până aici, mergi la Ditkeon Andron sau peștera unde se spune că s-a născut Zeus. Peștera, care se află lângă satul Psychro, la 1025 m, într-o pădure de stejari are cinci încăperi și un lac. În jurul Platoului Lassithi se află o mulțime de sătucuri tradiționale care păstrază parfumul Greciei. Cu siguranță vei face multe opriri pentru a hoinări pe străduțe.

Pentru a ajunge în Agios Nikolaos fie te întorci în Malia fie alegi drumul care iese direct în Neapoli dar îți recomand a doua rută pentru că e de departe mai spectaculoasă. Din Neapoli sunt 15 km, pe drumul expres care este excelent. Orașul mi s-a părut destul de liniștit – poate și pentru că am ajuns aici în miezul zilei când cretanii se retrag la umbră.

Mi-au rămas în minte străduțele întortocheate cu sens unic, care se înfundau în câte o bisericuță din piatră, scările care scurtează drumul din port până la tavernele cocoțate pe vârful dealurilor, piațeta din centru unde am mâncat cel mai bun souvlaki din Grecia, plaja cu pietre din centru și zona de lângă Lacul fără Fund. În jurul lacului verzuliu lângă care e portul pescarilor sunt înlănțuite o mulțime de taverne și miroase a pește proaspăt și a fructe de mare fripte. Specialitatea cretană este caracatița pe grătar și vei vedea adesea, în fața restaurantelor ori în satele pescărești caracatițe mici înșirate la uscat.

Dacă ai mai mult timp la dispoziție, din Agios Nikolaos poți merge în Elounda – o mică stațiune, exclusivistă (sunt autobuze din oră în oră) și, de aici, pe Insula Leproșilor – Spinalonga. Insulița e spectaculoasă iar cetatea părăsită și istoria neagră care o apasă te vor vrăji. E multă liniște aici pentru că nu mulți turiști se încumetă să o viziteze. Sunt atâtea de văzut în Creta încât vizita la Spinalonga e, de multe ori, lăsată pentru o viitoare vacanță aici.

Din Agios Nikolaos, la aproximativ 35km spre sudul insulei, mergem în Ierapetra. Orășelul cu ieșire la Marea Libiei e cea mai sudică urbe din Europa și nu vei găsi aici turism de masă. Are, mai degrabă, ceva din farmecul satelor autentice dar și din cosmopolitul orașelor medievale din nord. Partea veche e împânzită de un labirint de străduțe înguste și alei întortocheate așa că va fi ușor să te pierzi printre moschei, castele din secolul al 17-lea ori să zăbovești nițel în portul pescăresc. Dacă vrei să rămâi peste noapte aici, găsești un camping, care are și apartamente de închiriat la aproape 8km spre est. Pentru mai puțin de 10 euro în plin sezon poți să campezi și beneficiezi de toate facilitățile complexului. Și dacă te hotărăști să înoptezi în Ierapetra, profită și mergi pe insula Chrissi. Declarată rezervație naturală, insula e perfectă pentru hikking și pentru că e destul de pustie plajele sunt minunate. Din mai până în octombrie pleacă zilnic vase din Ierapetra către Chrissi iar biletele pot fi cumpărate direct de pe vas ori din port.

Din Ierapetra până în Sitia sunt în jur de 65km și se ajunge ori prin sud, via Koutsouras, prin Valea Fluturilor ori te întorci pe drumul express care e ceva bun. În fiecare zi pleacă șase autobuze spre Sitia iar stația este la la ieșirea din partea veche a orașului Ierapetra. Sitia e printre puținele orașe din Creta unde la taverne ori pe plajă nu vei auzi vorbindu-se decât grecește. Și pentru că turismul de masă nu a invadat încă orașul, poți să mănânci bucate tradiționale la prețuri destul de mici și pentru asta recomand Paradise Beach Café. Dacă vrei să ai o panoramă asupra Sitiei și a împrejurimilor, mergi și vizitează Castelul Venețian. De altfel, pe toată coasta de nord a Cretei vei întâlni fortărețe, castele ori biserici construite de către venețieni după ce au cucerit insula.

Din Sitia pânâ la celebra plajă cu palmieri de la Vai sunt doar 30km iar autobuzele pleacă de vreo patru ori pe zi spre nord-estul insulei. Cele mai spectaculoase plaje din Creta se află în punctele extreme ale insulei însă drumul nu ți se va mai părea atât de lung odată ce ajungi aici. Drumul înapoi spre Heraklion, de unde începe aventura din cea de-a doua zi are 170km, în mare parte pe șoseaua express, care merge pe coastă, pe lângă culturi de măslini și leandri care colorează munții.

Continuarea aici:

A doua zi: Turul Cretei cu rucsacul în spate (II)

A treia zi: Turul Cretei cu rucsacul în spate (III)

A patra zi: Turul Cretei cu rucsacul în spate (IV)

Sunt și aici

Loredana

Jurnalist de profesie, consultant în turism de 6 ani și blogger de travel de aproape 5 ani.
De când am devenit mămică, am continuat să călătoresc la fel de mult, doar că am încetinit ritmul. Dau oricând o vacanță la țară, într-un sat izolat, într-o casă de oaspeți cu poveste în locul unui city-break și o tură pe munte cu tot cu copil în spate pe o sesiune de shopping, cu fetele, la Milano.
Bucătăria locală e de cele mai multe ori motivul principal pentru care îmi fac bagajul și plec la drum și cele mai prețioase suveniruri cu care mă întorc acasă sunt gusturile, mirosurile și fotografiile pe care le fac cu DSLR-ul.
Visul cel mare e o călătorie cât vara de lungă în America Centrală și de Sud.
Loredana
Sunt și aici
bestvalue.eu

17 COMENTARII

  1. câteodată o maşină închiriată chiar îşi face banii. mai ales dacă transportul în comun nu e foarte bine pus la punct.

    păcat ca marile companii cer o garanţie cam mare şi au şi limite de vârstă (nu închiriază clienţilor sub 25 ani sau închiriază doar grupe A dar cu o garanţie şi mai mare.)

  2. […] O vacanţă în Creta te duce imediat cu gândul la plajele cu nisip roz, la morile de vânt – albe ca spuma mării ori la o baie în valurile Egeei într-o zi călduroasă de vară. Te-ai gândit vreodată că aici găseşti printre cele mai spectaculoase chei din Europa? Sau că munţii de peste 2400 metri altitudine îţi oferă privelişti de vis odată cuceriţi? Dacă vrei o aventură în ţinutul zeilor, să escaladezi culmile coloşilor de piatră ori să practici sporturi extreme, mergi în Creta! […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.