Köln: flamingo roz și cârnați nemțești

citybreak koln germania
citybreak koln germania

Odată ce dai nas cu orice oraș german, îți dorești să revii, să te ancorezi în normalitatea aia a lor și să evadezi din nebuloasa socială și politică a țării de baștină pentru câteva zile, pentru o săptămână sau mai mult, de parcă ai căuta perfecțiunea. De fapt, ne mințim pe noi înșine pentru că nu căutăm nicio perfecțiune, căutăm numai liniștea psihică de după stresul acumulat peste an. Așa am ajuns să petrec câteva zile memorabile în Köln.

Cum ajungi în Köln

Călătoria mea începe cu o cursă Germanwings spre Köln. Zborul e în program, singurul incovenient pentru vreo 20 de minute fiind ventilaţia, care aduce un aer de vechi, ca din dulapurile bunicii pline cu halva, biscuiți și bomboane. Cred că e prima dată când rezistsituației gândidu-mă la parfumul ăla de femeie frumoasă amintit în piesele vremii.

zbor bucuresti-koln

Din aeroportul din Köln urmărești plăcuţele informative şi ajungi în gara ce leagă aeroportul de oraş, de unde iei trenul până în Gara Centrală.

Tren Ice Express iesind din Gara Centrala din Koln

De aici până la hostel apelez la U-Bahn, un tramvai atât de suprafaţă, cât şi subteran. Preţul biletului variază în funcţie de timpul pe care îl petreci în mijlocul de transport dar mai multe detalii găsești aici. În intervalul de timp în care biletul este valid poţi schimba oricâte mijloace de transport în comun dorești.

Atât timp cât îți planifici vizitele la obiective din timp şi inspectezi harta oraşului şi rutele mijloacelor de transport în comun, nu ar trebui să ai probleme cu orientarea spre destinaţia ta. Compania ce operează transportul în comun chiar are o campanie de conştientizare a beneficiilor acestuia foarte interesantă.

POZA 4_Boltensternstrasse Tram Station

Ce mănânci în Köln

Din păcate nu am reuşit să le încerc pe toate însă știu sigur că nu poți pleca din Koln fără să încerci cârnații cu Glühwein, arahide trase în caramel, turtă dulce sau Reibekuchen.  Reibekuchen sunt chiftele – clătite americane – din cartofi ce se servesc cu sos de mere, sunt specifice zonelor de pe ambele maluri ale Rhinului.

mancare koln germania piata craciun

Ce vezi în Köln

Nu sunt genul de călător care aleargă să vadă obiective, muzee sau mai știu eu ce. Atât timp cât sunt alături de prieteni și ne simțim bine împreună îmi e suficient și, surprinzător, așa ieși mult mai câștigat decât după o alergătură disperată pe la muzee, prin magazine etc.

Bonn Ice

În Bonn se poate ajunge şi cu U-Bahn-ul, dar noi optăm pentru maşină. Pe lânga vizita la cunoscuţii ce au dat traiul din România pe o viaţă mai bună printre străini, testăm patinoarul în aer liber dintre Muzeul de Istorie şi Muzeul de Artă din Bonn. Cea din urmă clădire este lipsită total de personalitate, cel puțin pe din afară, vrându-se a fi o construcție futuristă.

Muzeul de Arta din Bonn

În altă zi, deşi cerul e înorat și plouă, zona Dom-ului e împânzită de turişti şi autocare. O vizită la Dom începe, evident, cu admirarea florii decorative de pe cel mai înalt turn al Domului, floare expusă înainte de scările ce te duc spre intrarea în Dom.

Domul din Koln

În interiorul Domului poți admira elemente decorative de exterior, picturi murale ce te lasă cu gura căscată sau locuri de rugacine delimitate de mini altare pictate şi cu decoraţiuni aurite. La fel ca şi în domul din Mainz, subsolul domului e rezervat capelelor şi spatiilor funerare. Impresionantă e şi orga ce străjuieşte partea din stânga a altarului.

Poza 11 Floarea din varful Domului

Pentru câţiva euro, în zilele senine, poţi urca cu un lift panoramic până în vârful Domului. Nu e cazul nostru, Domul fiind acoperit într-un val de ceaţă, lăsându-ne cumva cu gândul la un castel ce se pierde în nori, castel pe care se odihnesc himere și gargui, elemente ale simbolisticii ezoterice prezente pe construcțiile gotice. Și pentru că parte din acești paznici înmărmuriți ai lumii sunt neputincioși în fața vremii, au fost mutați în interior și expuși ca orice obiect de muzeu.

Cel mai ieftin suvenir reprezentând Domul te face 1 euro şi încă unul (posibil să fie 50 de eurocenţi) pe care trebuie să îl sacrifici ca materie brută. După ce introduci într-un aparat special materia brută, dai preţ de 30 de secunde la manivelă, după care te pricopseşti cu un medalion cu Domul în relief.

După ce părăsim Domul, dăm o tură prin împrejurimi. Bineînţeles, nu înainte de a trece pe lângă statuia ce povesteşte fără cuvinte cum se păstra curat pe vremuri Kölnul. Piticii și-au văzut de treaba lor până o femeie ce locuia în centrul orașului i-a văzut și de atunci aceștia au înmărmurit în jurul fântânii ce azi le duce povestea mai departe.

POZA 16

Cei interesaţi pot găsi în apropiere o grămadă de cafenele sau pot vizita Muzeul Romano-German.

POZA 17 Muzeul Romano-German

Ultima oprire din zi e pe podul Hohenzollern, de peste Rhin. Ploaia nu reușește să ţină la depărtare curioşii ce au venit să admire dovezile iubirii sau prieteniei: lacăte (lăcăţelele dragostei) prinse de gardul ce separă calea feratăde partea pietonală a podului.

POZA 18

Nu este un fenomen unicat în Europa, cei care ați călătorit prin alte oraşe europene posibil ați văzut cu siguranță ceva asemănător prin Polonia, Franța sau Italia. Chiar dacă nu este ceva unicat, este de-a dreptul impresionant să vezi atâtea lacăte la un loc, în toate culorile posibile şi cu mesaje care mai de care mai amuzante, mesaje ce te prind mai ceva ca o carte citită într-o cafenea de-a locului. Din câte am înţeles, pentru că lăcăţelele au mai adăugat o greutate de vreo câteva tone podului, Deutsche Bahn, compania ce administrează podul, vrea să cureţe gardurile, să le elibereze.

POZA 20

Un alt lucru pe care îl poți face aici este o plimbare prin Grădina Zoologică din Köln. Cu siguranţă pe timpul verii poţi petrece aici mai mult de jumătate de zi, privind animale din toate colţurile pământului. Cei interesaţi pot descărca o aplicaţie mobilă dedicată, ce ajuta la orientarea printre zonele dedicate animalelor şi la urmărirea programului când acestea sunt hrănite.

Poza 19

Cazare în Köln

Cât despre cazare eu am optat pentru un hostel relativ aproape de centrul oraşului şi de zona mea de interes, Jugendherberge Köln-Riehl/Cologne-Riehl Youth Hostel. Am avut norocul ca pentru câteva zile să stau singur în cameră şi apoi să o împărtăşesc cu un libian stabilit în Germania şi un neamţ din Frankfurt. Deşi am citit ceva recenzii în care cei ce au stat la hostel se plângeau de micul dejun şi curăţenie, eu am numai cuvinte de laudă. Poate nu am luat cel mai bogat mic dejun din lume, dar a fost suficient de consistent. Iar despre curăţenie tot ce pot să spun e că mi-a depăşit aşteptările.

Cei îndrăgostiţi de călătorii şi tehnologie îşi pot descărca iGhidul Kölnului de aici (versiunea de Android aici). Deşi în germană, are toate obiectivele din oraş, ce pot fi localizate în funcţie de zona în care se află cel interesat, atât timp cât are ladispoziţie o conexiune wireless sau îşi permite să folosească traficul de date în roaming.

Text si foto: Petruș Lungu – Călătorul Digital 2.0 | Facebook | Twitter

_____________________________________________________________________________

Dacă vrei să fii mereu la curent cu destinațiile despre care scriem, urmărește-ne pe FacebookTwitter și abonează-te prin RSS la articole.

Petrus Lungu

călătorul digital 2.0 face parte din generația Y și se folosește de tehnologie mai mult ca niciodată pentru a se informa, pentru a ajunge la destinație și, cu precădere, pentru a prezenta destinații şi atracţii turistice (din România și nu numai).
Petrus Lungu

Ultimele postari ale lui Petrus Lungu (vezi toate)

bestvalue.eu

9 COMENTARII

  1. Faptul că Germanwings nu mai operează în RO, nu ne împiedică să depănăm amintiri, nu?

    Ca în povestirile fantastice ale lui Eliade, Germanwings-ul a fost un declanșator al amintirilor legate de copilăria la bunici. Vezi în text remarca. :))

  2. Vad ca ti-a cam placut in Germania 🙂 Si noi suntem mari fani. Am petrecut un revelion in Koln, a fost o mare nebunie, pe pod, cu multe artificii deasupra Rinului. Imi aduc aminte ca am impartit o sampanie cu niste necunoscuti, am dat noroc si ne-am urat „A Happy New Year” cu oamenii de pe strada si am sfarsit ziua intr-un bar in care ne servea chiar patronul… 🙂

  3. Nici noi „nu obisnuim sa socializam astfel”, ca sa te citez. Tocmai de asta, am tinut sa povestesc, pentru ca a fost (si este, in continuare) ceva atipic pentru noi. Da, nici eu nu stiu pe nimeni, dar daca exista, sa mi-l arati si mie 🙂

  4. In Dom-ul din Koln se urca pe scari, sa simti ca-ti dai sufletul (ce turist serios foloseste liftul :)). Aparent printre relicve se gasesc si darurile celor trei magi catre pruncul Isus…si cladirea a stat neterminata vreo 500 de ani, „floarea” a fost montata parca pe la 1860.

    Mai e si-o fabrica de ciocolata pe malul Rhin-ului.

    Exista si vapoare care fac curse de-a lungul Rhinului, poti merge si mai departe de Bonn.

  5. Mihai, la un moment dat faci și compromisuri de turist neserios. 😀 Cum am spus, nu am avut ocazia să urc în vârf. Erau nori.

    Mai exact, unde găsești darurile acelea?

    Știu că se poate ajunge și mai departe de Bonn, dar asta într-un alt film. Până la urmă ce poți face într-un city-break de 3-4 zile, în perioada sărbătorilor? ;))

Lasă un răspuns la sorin Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.