Santorini este locul cu mai multe biserici decât case, cu mai mult vin decât apă, cu mai mulţi măgări decât bărbaţi şi locul unde căpitanii de cursă lungă îşi cumpără case. Oameni care au văzut toată lumea aleg locul unde a dispărut Atlantida pentru a fi „acasa”. Şi îi invidiez.
_____________________________________________________________________________________
Am plecat în Santorini în august, când toţi proprietarii de yacht-uri îşi aruncă ancora pe ţărm, când pleci cu orele înainte de apus ca să prinzi un loc pe zidul din Oia, când insula e “ghiftuită” de turişti. Aş fi preferat o perioadă mai calmă, dar e timp căci voi reveni cu siguranţă aici. După ce am aterizat, m-am urcat cu strângere de inimă in autocarul care trebuie să ne ducă la Hotel Zephyros din Kamari, iar la hotel, toata lumea e amabilă, pentru că grecul ştie să îşi ţină turiştii aproape, să mai treacă şi la anul pe la el.
După ce în prima seara am petrecut cu grecii la o tavernă unde s-au spart multe farfurii şi unde am mâncat bine, a doua zi am închiriat o maşină şi am început aventura în Santorini. Se găsesc hărţi gratuite oriunde intri şi oricum toţi îţi recomandă cu căldură diverse taverne, plaje, cluburi. Merg în Perissa, localitatea cu plaja neagră. Poate sună puţin înfiorator, dar pietricelele vulcanice sunt prietenoase la început de zi. Trecând orele, dacă nu te protejezi cu nişte galoşi speciali la 6-9 euro, care se gasesc în orice magazin de pe plajă, rişti să suferi nişte arsuri urâte.
Santorini are multe plaje frumoase, spectaculoase, dar cea care îţi taie răsuflarea se numeşte Red Beach. Ascunsă într-un golfuleţ, arată de parcă natura te supune la un test. Vrei să te bucuri de ea, urci şi cobori nişte stânci destul de tăioase, dar când ajungi pe nisipul roşu, datorat activităţii vulcanice de acum 3500 ani, uiţi de toate şi de tot. Păşeşti în altă lume, una magică în care culorile par ireale: turcoazul apei, roşul nisipului, albul şezlongurilor ordonat aranjate, bărcile in larg… Minunat!
Pentru cei cu copii, Monolithos, plaja cu nisip negru fin şi apa care ia în adâncime foarte, foarte lin, e ideală. Ca peste tot, şezlonguri, duşuri, locuri de joacă, oameni zâmbitori… Aici poţi face snorkeling, pentru că apa e calmă, clară şi peştii coloraţi sunt cu duzina. Nu ajung pe plaja din Kamari decât noaptea, când mă retrag pe un şezlong să admir stelele care se ivesc de după un munte ce protejează cumva staţiunea.
Deşi stabilisem un buget de 100 euro pe zi pentru 3 persoane, nu reuşim să îi cheltuim pe toţi. Ca şi până acum, în dimineaţa celei de-a treia zi mănânc la hotel, meniul e variat, bun şi îndestulător. A doua masă e un gyros la 2 euro, un fel de shaorma pe lipie, iar seara ies la o tavernă, unde cu 30-50 euro mănâncă 3 persoane: fructe de mare, peşte, salate, sosuri şi câte altele.
Despre ospitalitatea grecilor am auzit multe aşa că nu mare mi-a fost mirarea când într-o zi o grecoaică mi-a oferit un ciorchine de struguri delicioşi; nu vorbea engleză dar parcă eram o veche cunoştinţă. Localnicii scot din piatră seacă un vin extraordinar, numit Vinsanto. La 18 euro sticla, are o aromă de cognac fin ce-ţi inundă simţurile când îl desfaci şi simţi că nu ai băut nimic mai bun până în acel moment. Nu ştiu ce gust avea nectarul zeilor, dar pun pariu că era apropiat de acest vin. Ai ocazia să îl guşti şi fără să cumperi o sticlă, la o sesiune de degustări. Costă 10 euro de persoană o astfel de degustare şi eşti tratat regeşte. Primeşti o delicatesă, iaurt de capră cu dulceaţă de struguri, caprese, roşii şi brânză. Acel iaurt cu acea dulceaţă… trebuie încercate neapărat! Aromele astea îmi iau minţile şi nici nu simt cum trece după amiaza.
Plec seara mai departe, în căutarea locului perfect pentru a urmări apusul căci ochii mei vor să cuprindă cât mai mult. Mi-e teamă să nu uit acele lumini splendide şi încerc să le prind cu ajutorul aparatului de fotografiat, dar oricât de performant ar fi, nu reuşeşte să surprindă spectacolul naturii. Oia e faimoasă pentru culorile pe care le îmbracă la apus. Soarele dispare la orizont, deasupra apei, la propriu. Jocul de lumini îl face nici să nu atingă apa, pur şi simplu dispare în cer, aruncând deasupra Oiei o ploaie de portocaliu, galben, violet şi sclipiri care nu au nume în paleta de culori. Când soarele disparea cu totul, mii de oameni, adunaţi la zidul din Oia, aplaudă. Aplaudă din bun simţ, din uimire, exact ca la un spectacol. Jos pălăria!
Adorm cu aceste culori întipărite în memorie iar a doua zi merg în Thira, capitala insulei. Pe străduţele-i înguste, am rămas încântată să să văd oameni radioşi, frumoşi şi simpli. Seara mă aşez la o cafenea, unde aştept un alt apus, de data aceasta unul violet. Acelaşi soare, locuri diferite, culori diferite. Fiecare tavernă, cafeanea, fiecare local are preţurile afişate afară. Îţi numeri bănuţii din portofel şi ştii dacă poţi intra sau nu. O cafea este în jur de 4euro. În extremitatea sudică se află Farul, care oferă o privelişte asupra Calderei şi parcă supraveghează partea de jos a insulei.
În Santorini se organizează multe excursii dar nu am timp decât de una singură, cea la vulcan. Ca să urci pe vulcan, trebuie să scoţi 2 euro din buzunar, în afară de preţul excursiei, care e între 30 şi 40 euro. Aşa ai şansa să vizitezi insulele vecine – cea pe care se află vulcanul propriu-zis şi o insuliţă superbă, numită Thirassia. Nu trebuie uitate apa, o pălărie, crema de plajă şi încălţări lejere. Aventura începe la sediul agenţiei de unde un autocar te duce în portul Athinios. De acolo, te preia un vaporaş clasic sau unul de viteză. După un drum pe marea de culoarea cernelei, printre navele de croazieră, ajungi pe vulcan. Ai de urcat circa 1,5km şi parcă îţi vine să te întorci la apă, să laşi soarele şi praful vulcanic, dar când îi vezi pe bătrâneii de lângă tine că merg ţanţoş, te ambiţionezi să vezi şi tu craterul, încă activ. „Nu vă îngrijoraţi, e monitorizat cu atenţie!”, spune ghidul. După ce faci poze, te îmbarci şi ajungi la apele termale, Hot Springs. Partea intrigantă la aceste ape termale e locaţia căci exact în apa mării rece izvorăşte apa caldă. Apa care are peste 200m adâncime.
După o baie calduţă, vaporaşul te duce pe Thirassia, o limbă de pământ incredibilă. Acolo cei mai sprinteni pot urca cu măgăruşii până pe vârful muntelui, unde se află un sat pitoresc. Eu prefer să mă înfrupt din nişte fructe de mare care doar ce au fost aduse de localnici. Excursia durează aproape toată ziua, dar merită fiecare bănuţ şi nu trebuie ratată dacă ajungi în Santorini. Anul acesta am de gând să fac scufundări. Costă 50euro/persoană, dar de câte ori am ocazia să văd adâncurile mării ca la carte? Mai am de văzut satul Pyrgos, plaja Eros, Plaja Albă, Plaja Pescarilor, să călăresc pe ţărmul mării, să mănânc musaca şi multe alte minunăţii.
________________________________________
Dacă vrei să fii mereu la curent cu destinațiile despre care scriem, urmărește-ne peFacebook, Twitter și abonează-te prin RSS la articole.
- Santorini îşi spală rufele în public - 16 august 2011
- Santorini – apusul pe care trebuie să-l vezi - 12 iulie 2011
Cat de frumos este scris articolul. Bravo Vali! O sa trec destinatia in wishlist.
hehe! Vali ne-a convins din primul guestpost 🙂
trebuie sa vad apusul ala!
ma bucur daca acest articol va convinge macar o persoana sa mearga acolo… 🙂 multumesc, Maria.. daca vine din partea unui „veteran”… 😛
imi doresc de mult timp sa vad santorini. poate merg anul viitor …
ah, Santorini! Cand am fost prima data in Grecia mi-am luat cativa magneti de frigider, fara sa stiu ca ilustreaza Santorini. De atunci imi doresc sa merg macar o zi pe insula.
e clar, toată lumea vrea în Santorini. încep să caut bilete de avion pentru primăvara viitoare 😀
din cate stiu eu, Santorini e cea mai scumpa insula din Grecia. Da’ o zi, cu placere din Creta, nu strica!
Concureaza cy Mykonos care, la fel, e o incantare pentru simturi.
Ai fost in Mykonos, Bogdan? cat timp iti ia sa vezi toata insula?
Am fost acum 2 ani si a fost cea mai frumoasa vacanta pe care am avut-o. Am stat aproximativ 10 zile, timp in care am parcurs-o in lung si in lat. Daca ai fi mai stramtorat cu timpul, intr-o zi ai putea sa vizitezi orasul principal dar nu si plajele, multe si foarte diferite una de alta.
nu e cu mult mai scumpa decat celelalte insule, dar pana si grecii o considera perla lor. spun ca daca ajungi sa vezi Santorini, ai vazut esenta Greciei, caci restul nu mai conteaza. am inteles ca merita vazuta si in septembrie,cand mai scad preturile…
Nu am fost niciodata in Grecia, culmea, desi asta e o destinatie preferata de romani, dar cand voi merge probabil voi alege tot Santorini pentru faimoasele privelisti cu casele albe insirate pe coasta dealului (sau e a muntelui?!) Insa mereu aman, am senzatia ca am atatea de vazut incat ar fi pacat sa „pierd” o saptamana doar aici. Totusi, intr-o zi…
eu intr-o sapt nu am reusit sa fac 73km patrati de insula, si asta cu masina!!! in august ma duc sa o termin, asa ca nu ai cum sa „pierzi” o saptamana, nu iti va ajunge timpul sa te bucuri de tot ce iti ofera insula 🙂
Eu m-am intors din Santorini acum o saptamana si cred ca nu exista destinatie mai romantica decat aceasta.
Am scris si un articol in care am pus toate informatile necesare pentru cineva care si-ar dori sa se duca intr-o astfel de vacanta.
[…] putea să uiți că ești în Maroc. Asta pentru că orășul ăsta seamănă izbitor de mult cu Santorini din Grecia. La doar două ore de Marrakech, găsești aici mulți meșteșugari, mobilă […]
[…] îmi veneau în minte doar Mediterana și coastele stâncoase, plajele cu nisip fin, Creta și Santorini – toate văzute în mii de fotografii ori despre care citisem prin cărți. Înainte de a […]
[…] must see. Casele sunt colorate în albastru strălucitor – da, așa sunt acoperișurile din Santorini, baia cu saună din fiecare curte sau femeile gătite ca niște păpuși matrioshka care se adună […]
[…] prietena noastră îndrăgostită de Santorini. Am bătut-o la cap până ne-a povestit cum este celebrul apus din insula grecească ce a făcut-o să revină acolo iar și iar. Pe noi ne-a convins, iar acum Santorini este și pe […]
[…] ca pofta mea să fie şi mai mare. Cu muzică de sirtaki la ureche, mi-am amintit cât de mult iubesc Grecia şi că mai sunt o mulţime de locuri pe care să le descopăr acolo. O broşură cu Capadocchia, o […]
[…] întortochiate şi pietruite: Paradise Beach. Comanzi un frappé, te asezi pe nisip şi admiri apusul. E magnific! Şi tinerii şi bătrânii iau parte în linişte, seară de seară, la acest ritual, […]
[…] mergem: Santorini, […]
[…] din atâtea locuri frumoase de pe tărâmul elen, vezi dacă te inspiră satul Panagia din Thassos, apusul din Santorini sau circuitul cu rucsacul în spate prin Creta. Cei cărora le place mâncarea bună știu foarte […]
@Valentina: Am fost eu anul trecut la finalul lui septembrie-inceputul lui octombrie si am avut vreme perfecta pentru plaja si baie in mare, iar turistii se mai imputinasera. A fost absolut minunat!
[…] Casa are acoperişul din stuf iar ferestrele şi uşile sunt de-un albastru cum numai în Santorini am mai văzut. Pe aleile din piatră adusă de la carierele din jur se odihensc două lotci […]
[…] Atunci când mergi la mare, te gândești că cel mai bun mod de a-ți începe ziua este să alergi o jumătate de oră pe malul mării, pe plajă. Ce-ai spune dacă ai împrumuta unul dintre obiceiurile localnicilor din Heraklion – capitala insulei? Pentru cretani, cea mai importantă parte a zilei este momentul cinei: se întâlnesc cu prietenii, cu familia, mănâncă ceva ușor – de obicei fructe de mare ori pește, beau un pahar de vin și se relaxează. Înainte de lasatul serii însă, aleargă. Pe faleza din Heraklion, seară de seară, tineri sau bătrâni, cu toții aleargă pe un drum care iese 2281 de metri în mare, străjuit de Rocca al Mare – fort venețian ce datează din 1523. După câteva ture de faleză, îți vei primi recompensa: urcă-te pe ziduri, trage aer în piept şi admiră spectacolul – apune soarele. […]
[…] vei găsi cafenele, terase şi bărci de croazieră acostate la mal. Se spune că cele mai frumoase apusuri le poţi vedea de aici, de pe Insula Porumbelului. Pentru că este situată în oraş, aproape de […]
[…] mărginite de case de un alb strălucitor, care îți poartă gândurile fie la o ilustrată din Santorini fie la farmecul oriental din Sidi Bou Said […]
Am fost de multe ori in Grecia si Santorini mi-a placut cel mai putin, pentru ca desi este spectaculoasa ca peisaj are foarte putin din spiritul grec. Totul e fabulos, turistic, un decor de cinema, de Bollywood. Nu recomand mai mult de 3-4 zile care sunt suficiente pentru a prinde esenta insulei.Locul colcaie de japonezi, americani si rusi , ceea ce creste in mod automat si nejustificat preturile. Recomand cazarea in Perissa, iar ca perioada luna octombrie cand mersul pe nisipul negru, vulcanic, este suportabil si scapi de aglomeratia sufocanta din sezon. Cea mai spectaculoasa plaja este Vlychada Beach-ai senzatia ca esti pe alta planeta. Noi am mers cu masina din Bucuresti, apoi cu ferryboat-ul din Atena si ne-am cazat la o vila superba. Pentru 4 zile costurile au fost 230 eur/pers (cazare, transport, taxe). Am petrecut apoi cateva zile in Peloponez si toti am fost de acord ca ar fi trebuit sa stam mai mult aici si mai putin in Santorini.
Bine de stiu! Oricum eu nu pot sta mai mult de 3 zile la mare asa ca suna bine ce zici tu cu schimbarea peisajului.
Cred ca Peloponezul nu prea e pe lista traseelor turistice ale romanilor, si totusi Epidavros cu cel mai bine conservat amfiteatru antic, canalul Corint, Mycene, Nafplio- care a fost pentru scurt timp capitala Greciei si care m-a impresionat cu cele 2 castele superbe cocotate pe varf de munte, apoi Monemvassia, toate pe partea estica -sunt foarte ofertante ca peisaje, istorie, experienta. Pe partea vestica plaja Voidokilia este unica avand o forma naturala perfect rotunda, iar in zona pestera si palatul lui Nestor, mai sus Olympia sunt alte obiective de atins. Am trecut apoi in Patra pe podul Rion-Antirion si am vazut cetatea Nafpaktos, si mai departe spre Delphi care nu mai necesita alta prezentare. In Peloponez am stat 3 zile si am promis sa ma intorc curand 🙂
[…] aici trece ca vântul. Poți să lenevești o zi întreagă pe plajă iar seara să vezi apusul într-o cafenea dichisită ori să faci turul insulei pe ATV şi apoi să te distrezi în parcul […]
Daca-mi permiteti o intrebare, cam cat costa ziua de cazare (in medie, pentru 2 persoane)la hotelurile din zona?
[…] lor, testează-le reţetele şi vinul, intră în rol, întreabă-i de unde se vede cel mai bine apusul soarelui. E mai ieftin decât dacă eşti un turist ca la carte şi câştigi o experienţă de […]
Sunt de 18 ani in Grecia, din care 11 in Mykono. Am vazut Creta, Rhodo, Kos, Cipru. Acum sunt in Santorini si pentru mine e cea mai impresionanta insula care am vazut. E depasita de
Mykono doar la plaje.
[…] Santorini – apusul pe care trebuie să-l vezi […]