Nisa – capitala Rivierei Franceze

Ideea unei săptămâni pe Coasta de Azur nu m-a atras niciodată. Credeam, ca mai toată lumea, că Riviera Franceză e destinată exclusiv celor care au conturi grase în bancă. Până într-o zi când am găsit bilete de avion pe site-ul Blue Air: București – Nisa – 250 de lei. Și le-am luat fără să stau pe gânduri. Se întâmpla la un început de noiembrie.

____________________________________________________________________

Pregătirile

La început am trasat câteva idei despre ce vrem să facem în vacanța de la început de sezon estival: câteva zile pe Coasta de Azur, puțină plajă, un sat cocoțat pe stânci, Monte Carlo, Promenade des Anglais, Gorges du Verdon și multă levănțică. Pe măsură ce ne documentam pe bloguri, forumuri și site-urile Oficiilor de Turism, traseul nostru se contura în cifre și pragmatism cât cuprinde: 3 zile pe coastă și restul în Provence, zeci de autobuze și trenuri schimbate, autostopul în Gorges du Verdon, trekking în Alpii Mediteraneeni, couchsurfing și în jur de 1200 de kilometri.

Am plecat la drum cu lecțiile bine făcute, câteva date de contact ale unor oameni pe care nu îi cunoșteam și cu un feeling că totul va fi bine.

Nice by night

Când am ajuns la Nice, stătea să plouă. Cel mai mare oraș de pe Coasta de Azur părea pustiu la lăsarea serii, cu cele 20°C din termometru.

Avionul a aterizat la Terminalul 1 și, de acolo, am luat autobuzul 98 până la Gară. Biletul pe cele două navete – 98 și 99 – care fac legătura între aeroport și oraș costă 4 euro (poți folosi pass-ul ăsta o zi întreagă – până la miezul nopții, pe toată rețeaua Lignes d’Azur; singura condiție e să validezi tichetul la fiecare urcare). Găsești toate detaliile pe site-ul oficial al companiei.

La Nisa (și, în general, în toate locurile unde am ajuns în sudul Franței) am văzut, încă o dată, cât de important e să ai alături un localnic. Gazda noastră ne-a introdus în obiceiurile culinare franțuzești: Quiche Lorraine și brânzeturi la finalul mesei, tarte dulci și vinuri roșii seci. Asta pentru că în Franța, toate vinurile roșii sunt seci, așa cum aveam să aflu de la un vânzător de vinuri din Manosque.

Dacă vrei să te îndrăgostești irecuperabil de Nisa, atunci e musai să faci un tur nocturn. Cu ghid sau fără – asta e alegerea ta. Pe la miezul nopții Promenade des Anglais e animată doar de câțiva localnici care pedalează pe vélo bleu ori care aleargă, pe plajă câteva grupuri de tineri cântă la chitară iar străduțele înguste din Centrul Vechi sunt pustii. Toată efervescența din timpul zilei, tot zumzetul miilor de turiști care lenevesc la prânz la restaurante și cafenele dispar ca în basmul Cenușăresei în toiul nopții. A fost suficientă o hoinăreală de vreo două ceasuri pentru ca orașul ăsta să mă cucerească.

Un român pe Côte d’Azur

Prima zi în orașul de la Mediterana a fost mohorâtă. Străzile erau aproape pustii, pe plajă am văzut doar câțiva pescari amatori și vreo două perechi de îndrăgostiți care împărțeau o pizza iar marea nu era nici pe departe azur. Părea că sunt la Vama Veche, în extra-sezon și doar Le Negresco și palmierii dădeau de gol locul în care mă aflu.

Hotelul Negresco e, de aproape 100 de ani (și-a deschis porțile pe 8 ianuarie 1913) simbolul Nisei. Operă a românului Henri Negrescu (fiu al unui hangiu de prin părțile Bucureștiului), palatul care domină Golful Îngerilor (La Baie des Anges) nu a strălucit mereu. În timpul Primului Război Mondial hotelul e tranformat în spital de război iar după moartea lui Negresco aproape că s-a ales praful de tot. Letargia se sfârșește însă în 1957, când o familie de francezi cumpără hotelul și îi redă strălucirea de altădată. Iar cupola roz și zidurile albe strălucesc la Nisa pe orice vreme.

La bulivard, birjar!

La primele raze de soare însă, orașul se transformă. Nu am mai regăsit nicio fărâmă din Nice pe care o văzusem în prima zi. Turiști de toate națiile forfotesc pe străzi, în Place Masséna ori în Cours Saleya iar plaja mai deunăzi pustie e acum plină de trupuri încinse de soare. Iar marea e, în sfârșit, azur!

De-a lungul celor 6 km cât are La Prom’, sunt înșirate zeci de scaune albastre numai bune de folosit pentru un asemenea spectacol. Și dacă te-nduri totuși să-ți iei ochii de la marea cea albastră, vei vedea o salbă de hoteluri de lux: Negresco, Palais de la Méditerranée sau le Royal.

La fel de animat e locul numit Cours Saleya: dimineața piață de flori, lunea loc de întâlnire al anticarilor iar la prânz popas obligatoriu pentru pofticioși. Zeci de restaurante cu specific mediteranean ori provençal, braserii și patiserii – toate sunt pline ochi  în miezul zilei. Dacă nu vrei să-ți potolești foamea aici (prețurile sunt cât se poate de turistice), intră în Chapelle de la Miséricorde – considerată unul dintre cele mai frumoase monumente baroce din lume.

Iar apoi ia-o la pas prin Nisa Veche și lasă-te fermecată de casele colorate, străduțele cu nume în niçoise (limba locală care se învață și în școală)  bordate cu buticuri de tot soiul și de piazetele care răsar de niciunde. La prânz, inima turistică a Nisei e pustie. Pesemne că toată lumea e pe plajă sau la masă.

Lasă-ți pașii să te ducă spre Place Masséna și, mai departe, de-a lungul străzii comerciale Jean Médecin, până la Basilica Notre Dame de Nice. Iar dacă vrei o partidă sănătoasă de shopping, aici e centrul comercial Nicetoile.

Ce mi-a plăcut cel mai mult

Nisa e unul dintre orașele în care mi-ar plăcea să locuiesc: e la malul mării, e viu, aglomerat și nu cred că ai timp vreodată să te plictisești. Mi-a plăcut să văd cum o Nisa care se trezește încet-încet la primele ore ale dimineții. Mi-au fost dragi zecile de trecători, vânzători și șoferi de autobuze cărora le-am cerut ajutorul mi-au răspuns de fiecare dată cu zâmbetul pe buze. I-am admirat îndelung pe localnicii de toate vârstele care la orice oră din zi alergau ori pedalau de zor pe malul mării. Chiar dacă nu am gustat celebra salată niçoise, am savurat îndelung toate celelalte preparate cu adevărat tradiționale. Și mi-a plăcut azuriul mării, care la Nisa e cel mai intens de pe toată Coasta de Azur.

 _____________________________________________________________________________

Dacă vrei să fii mereu la curent cu destinațiile despre care scriem, urmărește-ne pe FacebookTwitter și abonează-te prin RSS la articole.
Loredana
Sunt și aici

Loredana

Jurnalist de profesie, consultant în turism de 6 ani și blogger de travel de aproape 5 ani.
De când am devenit mămică, am continuat să călătoresc la fel de mult, doar că am încetinit ritmul. Dau oricând o vacanță la țară, într-un sat izolat, într-o casă de oaspeți cu poveste în locul unui city-break și o tură pe munte cu tot cu copil în spate pe o sesiune de shopping, cu fetele, la Milano.
Bucătăria locală e de cele mai multe ori motivul principal pentru care îmi fac bagajul și plec la drum și cele mai prețioase suveniruri cu care mă întorc acasă sunt gusturile, mirosurile și fotografiile pe care le fac cu DSLR-ul.
Visul cel mare e o călătorie cât vara de lungă în America Centrală și de Sud.
Loredana
Sunt și aici
bestvalue.eu

25 COMENTARII

  1. Am vazut si pozele de pe Facebook si clar ati reusit sa ma convingeti ca si eu trebuie sa ajung acolo, mai ales in acele satuce de vis din Provence 🙂 Bravo fetelor! Presimt ca urmeaza niste articole de vis 🙂

    • Anca, mai că aș veni cu tine ^_^. O să-ți placă la nebunie 🙂

      Cât despre galerie, facem mici schimbări de look și înca nu am găsit un plugin pe gustul nostru. Lucrăm la asta.

  2. […] (sau Principatu de Munegu cum se numeşte în monegască) e undeva la mijlocul distanţei dintre Nice şi Sainte Agnès aşa că cel mai uşor şi ieftin (1 €) ajungi aici cu autobuzul n° 100 al […]

  3. […] Viața nu e despre asta. Viața e despre momentele frumoase petrecute în locurile la care visăm, alături de cei dragi sau de capul nostru. Viața e despre amintirile cu care rămânem, e despre mirosurile întipărite în memorie, e despre sunetul mării, al păsărilor sau al unui oraș cochet și zâmbitor. […]

  4. Si eu am ajuns anul trecut la Nisa, in februarie cand a fost festivalul…Recomand accea perioada pentru ca este foarte frumos…. Chiar mi-ai trezit amintiri placute ;).

  5. Nice la Belle…parerea mea este ca imaginea completa este in Septembrie cand in Nisa are loc Historic Automobil Tour de France…desigur mai sunt si alte evenimente notabile turneul de tenis de la Nisa din aprilie, in martie expozitie de yachturi, insa Historic Automobil Tour de France din septembrie nu trebuie ratat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here