Vacanță în Puglia: ghid util pentru un traseu prin tocul Italiei

Regiunea asta nu a fost mult timp pe lista mea de dorințe, am cumpărat biletele de avion către Bari dintr-un impuls femeiesc și am plecat la drum cu o prietenă, pentru prima dată împreună. Aproape că uitasem cât de mult îmi place Italia cu sătucele colorate, oamenii calzi și cu gura mare, mâncarea și clișeicul il dolce farniente. Mai auzisem de orașul Bari, de sătucul Alberobello cu trulli dar cam atât.

Am găsit la fața locului o parte a Italiei despre care credeam că există doar în filme ori în broșurile agențiilor de turism. Am găsit acele cartiere vechi în care mămăițele frământă aluatul pentru paste cu ușa deschisă către alee, am găsit piațetele în care copiii aleargă printre rufele întinse la uscat în timp de oamenii mari stau sub luminițe la un pahar de vin, am găsit satele alea din filmele vechi în care nenicii cu cămașă și puloveraș își beau cafeluța duminică dimineața la singura cârciumă din centru. Am gătit cu mămăițe pe muzica lui Vivaldi, am mers cu bicicletele la apus pe o șosea ce serpuiește clișeic și autentic în același timp printre dealurile cu livezi de măslini în timp ce moșulici cu tractorașe ne claxonau în semn de salut. Am nimerit în cârciumi de familie, în restaurante elegante, în baruri și terase unde am mâncat cu toate degetele și am băut până târziu în noapte la povești după care am dormit în căsuțe de pitici, trulli le zice. Vă zic, am avut în Puglia cea mai italienească experiență posibilă și mă inundă o stare de bine de fiecare dată când mă gândesc la ea.

Ce este Puglia și de ce să mergi în tocul Italiei?

Puglia este regiunea din sudul Italiei, e tot tocul cizmei de fapt, pe malul stâncos al mării. Din ce am observat eu, lumea trăiește acolo din turism, pescuit și agricultură: măslini în general. Acolo am gustat unul dintre cele mai bune uleiuri de măsline. Eu am perceput zona asta ca pe una rurală, liniștită dar încărcată de istorie, unde fiecare lucru e la locul lui. Munca e muncă și se face doar pe răcoare, odihna e sfântă oricând e soarele sus pe cer iar la loc de cinste stă mâncarea, poate cea mai gustoasă pe care am găsit-o eu în Italia până acum. Satele și orășelele de pe coastă sunt pitorești, exact ca în fotografiile faimoase. Nimic nu m-a făcut să spun că realitatea nu e ca la revistă. Când de îndepărtezi de mare și intri mai adânc în cizma Italiei, lucrurile nu se schimbă foarte mult dar farmecul îi preiau dealurile cu livezi, satele tip ciorchine cu un centru umbros și plin de viață.

Puglia se pronunță Pulia.

Cum ajungi în Puglia

Într-o oră și jumătate ajungi cu avionul în Bari și asta-i tot. Pe ruta asta zboară diverse companii, eu am fost cu Wizzair pentru că am prins un preț bun (vreo 50 de Euro) și un orar pe gustul meu: plecare înainte de prânz, retur după amiază.

Transport în Puglia

Transportul în regiune este foarte bine pus la punct, parcă special gândit pentru turiști. Noi ne-am deplasat între sătuce și orășele cu trenul, am cumpărat biletele direct din gară și nu am așteptat nicicând prea mult pentru că trenurile circulă des. Am avut parte de o singură întârziere din Martina Franca spre Lecce dar nu ne-a afectat programul cu nimic. Am plătit pe biletele de tren între 1 și 12 Euro cred, în funcție de distanțe, am mers în condiții mai mult decât decente, cu aer condiționat și fără îngrămădeală. Am cumpărat biletele de la automatele din gară, cu cash sau card, dar și de la ghișee. Toate gările în care am ajuns au fost aproape de centrul orașului/satului, dacă nu chiar în centru. Am luat un taxi de 2 ori: o dată în Lecce pentru că eram obosite dar a fost inutil pentru că distanța era foarte mică și o dată între Lecce și Squizano pentru că era duminică și nu circula nimic altceva.

Cazare în Puglia

Am avut niște cazări foarte interesante și le recomand cu căldură, am scris despre asta aici: Cazare în Puglia: unde am stat în Bari, Alberobello și Lecce. În general, prețurile pentru cazare mi s-au părut decente, chiar mici pentru experiența oferită. Dacă m-aș întoarce în Puglia (și îmi doresc asta foarte mult!) aș încerca și cazare într-o masseria.

Mâncarea, oh mâncarea din sudul Italiei

Am fost de vreo 7 ori în vacanță în Italia, în diverse regiuni, dar pot spune cu mâna pe inimă că mâncarea din Puglia este preferata mea. De ce? Păi zona asta este rurală și se face agricultură pe bune, iar italienii de aici țin foarte mult la calitatea ingredientelor pe care le pun în tigaie. Se simte asta în arome și gusturi! Apoi, rețelete sunt ca la țară, adică simple și gustoase. În plus, Puglia fiind în tocul Italiei, bucătăria locală cuprinde și pește, fructe de mare dar și multe legume, brânzeturi și cărnuri. Adică e cu de toate! Ah și să nu uităm de vin. Sau de bere. Îmi plouă în gură numai cât îmi amintesc.

Uită de tourist menu, explorează până dai de cârciumi pline de italieni, eventual fără meniu sau măcar fără meniu în engleză. Câteva cârciumi testate de noi:

  • Martinucci în Bari – pentru gustări, dulciuri și băuturi

  • Paglonico – Vini e Cucina – Osteria dal 1870, în Bari – pentru o experiență culinară autentică. Am scris despre asta aici.

  • Neuro în Polignano a Mare – e turistic, arată superb, nu mi-a plăcut peștele pe care l-am mâncat, dar pastele și desertul au fost delicioase. Îl recomand pentru aspect și locație în principiu.
  • L’aratro în Alberobello – se află în zona turistică, neapărat să comanzi meniul de aperitive. Și tot ce e în meniu. Și berea artizanală. Și desertul. Aici am zis că mor mâncând bine.

  • La Tavernetta în Martina Franca – în centru, are un aer local, autentic, meniul de aperitive este delicios! De restul nu-mi amintesc pentru că… vin. Vin bun!

  • Cook in Puglia în Squinzano – asta este de fapt un loc în care înveți să gătești cu niște mămăițe și apoi mănânci ce-ai gătit. Este excelentă experiența, voi povesti într-un articol următor.
  • Doppiozero în Lecce – un wine bar în care am intrat pentru o gustărică și un vin. Italienii nu știu ce înseamnă gustărică, ne-am trezit cu masa plină. A fost delicios! Văd că există un Doppiozero în Iași – de ținut minte!

  • Pizzeria Di Cosimo în Bari – din păcate nu am mâncat aici pentru că nu acceptau plata cu cardul și nu avem un euro în buzunar, nu am găsit nici bancomat dar locul este magic! Am scris despre asta aici.

Traseu recomandat de 5 zile în Puglia

Dacă mergi în vacanță în Puglia, îți recomand să nu-ți rezervi mai puțin de 5 zile, ar fi și păcat. Eu parcă aș mai fi stat, aș mai fi mâncat, aș mai fi vizitat și alte sate de care nu am avut timp.

Îți las mai jos traseul meu, poate te inspiră:

  • Ziua 1: am ajuns după amiază în Bari, cazare în Bari la Viasparano B&B
  • Ziua 2: Polignano a Mare și Monopoli, cazare în Bari la Viasparano B&B
  • Ziua 3: Alberobello și traseu cu bicicleta, cazare în Alberobello la Trulli Holiday Resort
  • Ziua 4: Alberobello, Martina Franca, Lecce, cazare în Lecce la Alvino Suites
  • Ziua 5: Squinzano, Lecce, cazare în Lecce la Alvino Suites
  • Ziua 6: drumul spre casă

Știu oameni care au vizitat în 5 zile aproape toate satele și orășelele cunoscute din Puglia, câte 3-4 pe zi. Mi se pare chinuitor să faci asta. Cum să alergi într-o țară ori într-o regiune în care totul decurge atât de lent? Puglia, și Italia în general, merită vizitate încet, să ai vreme să te bucuri de gusturi, de oameni, de priveliște, să îți dai voie să digeri ceea ce ți se așterne în fața ta. Puglia este despre mâncare făcută încet, despre un somn bun la amiază, despre după amiezi la țară printre livezi, despre un vin băut târziu în noapte în zumzet de râsete și farfurii. Dacă mă gândesc mai bine, eu cred că de fapt Slow travel-ul s-a inventat în Puglia.

***

Dacă ai fost în Puglia și ai alte recomandări pentru noi, scrie-le într-un comentariu mai jos.

__________________________________________________________

Dacă vrei să fii mereu la curent cu destinațiile despre care scriem, intră în Gașca celor mai plimbărețe fete din România!
Urmărește-ne pe FacebookTwitter și abonează-te prin RSS la articole.
Narcisa

Narcisa

De peste șase ani scriu despre călătorii pe TravelGirls.ro, călătoresc și lucrez în Comunicare în turism numai pentru proiecte care-mi plac. Sunt dependentă de ieșirile din oraș, îmi place confortul unei cazări cu o priveliște bună dar și cerul înstelat ce se vede din ușa cortului. Plec oricând de acasă pentru munți, mâncare, snorkeling, sate ori case de oaspeți și îmi place la nebunie Instagram.
Narcisa
bestvalue.eu

3 COMENTARII

  1. Foarte fain este si Gallipoli, un orasel mic la mare, cu un centru istoric pitoresc (incepand de pe la sec XIV) si multe optiuni de palazzo transformate in cazare accesibila. La cca 5-10 minute de oras, plaje cu nisip si apa minunata, doar ca, la fel ca (aproape) peste tot in Italia, totul este parcelat, privat, cu sezlong si umbrelute. In Gallipoli, de neratat seara este La Spingola Wine &Lounge, cu vedere la mare si prosecco de vis:).

  2. Dragi fete, sunt intrutotul de acord cu voi! Am fost 10 zile in Puglia in iunie si mi-a placut la nebunie! Eu sunt indragostita de Italia, cred ca asta era a patra vacanta consecutiva in „Cizma”, am fost in Toscana, pe Coasta Amalfitana, la Cinque Terre, in diverse orase si orasele de vis, dar pana in momentul asta cred ca Puglia e preferata mea! Are de toate: peisaje, istorie, mancare nemaipomenita (sunt o fana a mancarii italiene, si cea din Puglia mi s-a parut cea mai buna, asa cum vi s-a parut si voua), oameni primitori, orase frumoase, satuce pitoresti, plaje minunate, stilul relaxat de viata, pentru mine a fost the full package, ca sa zic asa… Aici am mancat cea mai buna paine din viata mea si cea mai buna frisca :).

    Noi am inchiriat o masina si ne-am plimbat mai mult, am ajuns si in sudul extrem al tocului, si la Marea Ionica, unde am gasit acele plaje nemaipomenite, in peninsula Salento (arata ca un peisaj caraibian, n-ai zice ca esti in Europa). Am mai fost si la Zoo Safari in Fasano, e o experienta unica sa te plimbi cu masina printre animale in libertate (de la zebre, girafe, lame la tigri si lei :)).

    Imi doresc foarte mult sa ma intorc – de data asta vreau sa vizitez pe indelete unele locuri insuficient explorate (Matera, de ex., care mi-a placut foarte mult), sa vad Castellana (cea mai stralucitoare pestera), si sa dedic mai mult timp unor orase precum Lecce si cele de pe coasta ionica. Acum imi e si mai clar care ar trebui sa fie traseul, deci sper ca la anul sa revin si sa pot vedea tot ce mi-am propus.

    P.S.: cea mai buna paine am mancat-o la un restaurant din Bari, Grill Burger House, unde se pot face hamburgeri exact asa cum vrei, si totul e delicios (am mers de mai multe ori si am incercat mare parte din meniu, iar painea imbibata in ulei de masline si trufe, cred, a fost nemaipomenita). Imi pare rau ca nu-mi mai aduc aminte numele altor localuri care ar fi meritat recomandate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here