La porţile Deltei Dunării

Delta Dunării devine încet-încet populară şi în rândul turiştilor români şi asta mă bucură. Dacă în urmă cu câţiva ani vasele de pasageri plecau pe cele 3 braţe ale Dunării având la bord în majoritate turişti străini, vara aceasta lucrurile s-au schimbat în bine. La sfârşitul lui iulie, când am fost pe Chilia, am rămas uimită de câţi români, veniţi din toate colţurile ţării, stăteau cuminţi la coadă la bilete pentru Delta Dunării.

__________________________________________________________________

Spre Sulina şi spre Sfântu Gheorghe cursele sunt zilnice, preţul unui bilet fiind în jur de 35 de lei şi pentru Periprava (pe braţul Chilia) biletul este puţin peste 40 de lei.

Mi-a plăcut Tulcea vara asta, mai mult decât în alţi ani: a căpătat un aer turistic chic, turiştii mişună pe faleză iar Piaţa Civică, recent renovată, şi-a căpătat strălucirea de altădată. Dacă ai ceva timp la dispoziţie, poţi să o iei la picior, pe strada 14 noiembrie (din dreptul Hotelului Delta) până spre Monumentul Eroilor (cele mai frumoase răsărituri şi apusuri de soare aici le poţi vedea). Pe strada aceasta, care urcă pieptiş pe una dintre colinele Tulcei se află o moschee, una dintre bisericile lipoveneşti, vechiul spital şi o mulţime de case de la sfârşitul secolului al 19-lea ori case tradiţionale, cu gardul din piatră şi lemn spoit în albastru.

Panorama de pe monument, asupra oraşului şi a Dunării care îşi face drum spre mare în direcţii opuse te va fermeca. Aici se află şi Muzeul de Istorie şi Arheologie – un loc extrem de interesant, date fiind originile antice ale oraşului.

Nu mai sta pe gânduri şi evadează în Deltă, nu înainte însă de a citi ceea am scris aici – poate îţi vor fi de ajutor.

 

În portul din Tulcea, navele stau aliniate gata să primească turişti dornici de aventură;

În zare, de pe faleză, se vede Monumentul pe care îţi recomand să te urci la apus;

Apusul despre care îţi vorbeam e la pièce de résistence;

Sau preferi răsăritul?

 

Drumul spre inima Deltei durează câteva ore bune aşa că fiecare îşi petrece timpul după bunul plac;

Odată ajunsă într-unul dintre satele pescăreşti de pe cele trei braţe, linişte bărcuţelor de lemn te invită la relaxare;

Plasele pescăreşti aşteaptă vremuri mai bune;

Prin stufăriş rugii de mure sunt încărcaţi de fructe bine coapte;

Căsuţele azurii stau aliniate ca la muzeu: e atâta linişte!

Eh, te-am convins?

Sunt și aici

Loredana

Jurnalist de profesie, consultant în turism de 6 ani și blogger de travel de aproape 5 ani.
De când am devenit mămică, am continuat să călătoresc la fel de mult, doar că am încetinit ritmul. Dau oricând o vacanță la țară, într-un sat izolat, într-o casă de oaspeți cu poveste în locul unui city-break și o tură pe munte cu tot cu copil în spate pe o sesiune de shopping, cu fetele, la Milano.
Bucătăria locală e de cele mai multe ori motivul principal pentru care îmi fac bagajul și plec la drum și cele mai prețioase suveniruri cu care mă întorc acasă sunt gusturile, mirosurile și fotografiile pe care le fac cu DSLR-ul.
Visul cel mare e o călătorie cât vara de lungă în America Centrală și de Sud.
Loredana
Sunt și aici
bestvalue.eu

10 COMENTARII

  1. […] în două brațe – Chilia și Tulcea, se află un sat de pescari, inclus în zona protejată a Deltei Dunării, un loc parcă de la început de lume. În satul acesta – Pătlăgeanca – în zilele […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.