Istanbul – anotimpul lalelelor

În aprilie, grădinile Istanbulului înfloresc și dau culoare orașului acesta care pare că nu se duce la culcare nici după ultima chemare la rugăciune a muezinului. În aprilie așadar, în grădinile Istanbulului înfloresc lalelele. Milioane de flori pestrițe colorează faleza mării Marmara, dealurile Bosforului, palatele Topkapi și Dolmabahce, străzile, curțile moscheelor dar și ale bisericilor creștine. Toată nebunia de culori și forme culminează, la sfârșit de prier, cu Festivalul Lalelor.

__________________________________________________________________________

Te-ai gândit vreo clipă cu ce seamană floarea aceasta adulată de istanbuliţi? Ei bine, în limba turcă « laleli » se traduce prin «turban», pentru că forma florii seamană izbitor cu cealmaua purtată în trecut de barbații Imperiului Otoman.

De altfel, pe la 1500, Sultanul Suleyman Magnificul, iubitor al acestor flori care se cultivau pe câmpuri întregi în Turcia de azi, a ordonat ca în grădinile palatului și în drumurile sale să întâlneasc doar lalele. Două secole mai târziu, Sultanul Ahmed al III-lea a desemnat tulipa ca fiind simbol al Imperiului, motiv pentru care perioada în care acest sultan a domnit a ramas cunoscută în istorie ca «Era Lalelelor».

Grație acestor sultani, după ce a fost cântată în versuri, imortalizată în picturi celebre, cusută cu măiestrie pe straiele cele mai de preț, vândută contra greutății sale în aur, laleaua este, și astăzi, adulată de turci.

Astfel, în fiecare primavară, în special la sfarșitul lui aprilie, din Piața Taksim până la Palatul Dolmabahçe, din Levent până în Fulya, de la Agia Sofia până la Moscheea Albastră, pe Bulevardul Beşiktaş Barbaros și de-a lungul Bakırköy pier, întreg Istanbulul prinde culoare iar străzile devin neîncăpătoare pentru miile de turişti veniţi din toate colțurile lumii să vada spectacolul.

Deși astăzi Olanda este supranumintă țara lalelor, floarea a fost adusă aici din Imperiul Otoman, de către botanistul Clusius. Există o legendă conform căreia onoarea de a fi adus tulipa in Europa ii revine lui Egier Ghislain de Busbecq (1522-1591), ambasador al lui Ferdinand I la curtea lui Suleyman Magnificul. Acesta trimite unor prieteni, la Viena câțiva bulbi și câteva semințe de lalele descoperite în Turcia. Primul, băcan de meserie, le conservă în zahăr, al doilea le mănâncă cu ulei și sare căci era mare gurmand iar cel de-al treilea, Carol Clusius – botanist celebru al Vienei – le plantează din curiozitate, pentru a vedea ce iese.

În timpul Festivalului Internaţional al lalelelor, pe străzile din Istanbul e forfotă mare. Însă în parcuri (Emirgan, de exemplu), în grădinile universităților, în cimitirul Eyup dar și în grădinile imperiale e liniște. Se aude doar foșnetul florilor în bătaia vântului și, din când în când, glasul muezinului care anunță că e vremea pentru rugă.

 

_____________________________________________________________________________

Dacă vrei să fii mereu la curent cu destinațiile despre care scriem, urmărește-ne pe Facebook, Twitter și abonează-te prin RSS la articole.
Loredana
Sunt și aici

Loredana

Jurnalist de profesie, consultant în turism de 6 ani și blogger de travel de aproape 5 ani.
De când am devenit mămică, am continuat să călătoresc la fel de mult, doar că am încetinit ritmul. Dau oricând o vacanță la țară, într-un sat izolat, într-o casă de oaspeți cu poveste în locul unui city-break și o tură pe munte cu tot cu copil în spate pe o sesiune de shopping, cu fetele, la Milano.
Bucătăria locală e de cele mai multe ori motivul principal pentru care îmi fac bagajul și plec la drum și cele mai prețioase suveniruri cu care mă întorc acasă sunt gusturile, mirosurile și fotografiile pe care le fac cu DSLR-ul.
Visul cel mare e o călătorie cât vara de lungă în America Centrală și de Sud.
Loredana
Sunt și aici
bestvalue.eu

6 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.