Mai terminați cu clișeele

Un oraș vibrant, cu o viață de noapte intensă, cu baruri pentru toate gusturile și toate buzunarele. Practic, nu ai cum să te plictisești aici, cu atâtea muzee, galerii, expoziții, biserici, parcuri unde să îți odihnești picioarele obosite de atâta alergătură și cafenele cochete unde să îți iei doza de energie pentru restul zilei. Transportul public e foarte bine pus la punct așa că nu trebuie să-ți faci griji în privința asta. Nu rata atracția principală: plaja cu nisip fin, auriu din centru!

Recunoști orașul? Ar putea foarte bine să fie Nisa, Barcelona, Palma de Mallorca, Kusadasi, Heraklion sau orice alt oraș de la mare. Din păcate, întâlnim astfel de descrieri pline de clișee, în cataloagele agențiilor de turism, pe blogurile de călătorii (inclusiv pe al nostru, uneori), în reportajele TV și în ghidurile turistice. Ba mai mult, le vedem în fotografiile de vacanță. Nu v-ați săturat de ele? Sinceră să fiu, eu da.

Ce sunt clișeele astea? Sunt doar etichete puse de indivizi fără imaginație, cuvinte goale care nu spun nimic despre locul respectiv. Probabil îți sunt cunoscute expresiile expirate de tipul Perla litoralului sau Perla turismului, Stațiunea tineretului, Orașul de la Dunăre, Țara lalelelor, Țara zâmbetelor, Țara cantoanelor ori Bijuteria/Comoara nu știu cărei țări.

Cui folosesc totuși aceste clișee de le tot întâlnim la tot pasul?

În primul rând, cred că în turism expresiile stereotipe au un efect pozitiv. Pe de o parte, sunt bune pentru agențiile de turism cu un anumit public, mai puțin informat să-i spunem, oameni cărora le place totuși să călătorească dar nu o fac decât la adăpostul sigur al unor clișee. Iar agentul de turism (sau descrierea ofertelor turistice) nu face decât să-i spună omului ceea ce vrea să audă. Ai auzit că francezii gătesc nemaipomenit? Foarte bine, atunci Franța e Capitala gastronomiei europene. Îți place să descoperi istoria locurilor în care mergi? Atunci Knossos e leagănul culturii și civilizației europene. Exemplele ar putea continua mult și bine.

Deși pentru fiecare dintre noi, o călătorie este unică prin prisma experienței ori a destinației alese, pe mulți îi sperie perspectiva ieșitului din zona de confort și ar vrea, dacă se poate, să urmeze o rețetă  de succes atunci când pleacă în vacanță. Așa au apărut și clișeele de tipul Brugge – Veneția nordului sau Sankt Petersburg – Parisul de est, pentru ca turiștii să aibă un termen de comparație atunci când vine vorba despre o nouă destinație de vacanță.

Așa se face că dacă analizăm la rece aproape fiecare excursie după ce ne vom fi întors acasă, o să vedem că nu am făcut decât să mergem pe un drum bine bătătorit de alții și că vacanța noastră seamănă al naibii de bine cu a altor zeci de mii de turiști. Ne învârtim cu toții în același cerc vicios al obiceiurilor clișeice de-acum ca să rămânem cu experiențe și fotografii trase le indigo. Aruncăm bănuți în Fontana di Trevi din Roma, facem coadă ca să punem mâna pe sânul Julietei din Verona, vizităm toate obiectivele must-see din cutare loc iar vara ne prăjim la soare pe plajele cu nisip fin, auriu din Bulgaria, Grecia sau Turcia.

Prin urmare și noi, consumatorii de călătorii suntem vinovați de existența clișeelor în turism, pentru că ne e frică de nou, pentru că odată ajunși într-un loc nu vrem decât să vedem cu ochii noștri ceea ce am văzut în cărți ori ce ne-a povestit vecinul care a fost cu un an înainte acolo.

De curiozitate am luat la puricat câteva site-uri ale agențiilor iar ce am găsit ține loc de orice alt comentariu. Eu m-am amuzat, recunosc.

Dincolo de orice glumă, creatorii textelor ăstora (inclusiv noi, bloggerii de travel) ar trebui să fie ceva mai atenți mai ales în ceea ce privește frecventa utilizării clișeelor. Până la urmă vorbim doar despre niște porecle care în timp devin mai cunoscute decât denumirea inițială dar care creează așteptări inutile și, de multe ori, dezamăgiri în rândul turiștilor.

Bătălia ospitalității

Un alt clișeu foarte des întâlnit este cel al localnicilor primitori. Grecii sunt ospitalieri, turcii sunt ospitalieri dar, mai ales, românii sunt ospitalieri. Știi ce, oamenii sunt la fel peste tot și fiecare pădure are uscăturile ei. Am întâlnit și greci morocănoși și deloc primitori, la fel cum am avut parte de seri minunate în compania lor. Am întâlnit și turci care și-au dat din bucata lor de pâine, pe stradă, la fel cum am întâlnit și turci care așteaptă momentul perfect să te țepuiască. Despre români nici nu cred că mai are rost să vorbim, probabil fiecare dintre noi am fost primiți cu brațele deschise la multe hoteluri și pensiuni dar am avut și experiențe pe care le vrem uitate cât mai repede.

Definiția nebuniei: să faci același lucru și să te aștepți să ai rezultate diferite.

Pe lângă nisipul fin și auriu al plajelor, pe lângă obiectivele must-see sau alte aberații pe care le-am folosit și noi de-a lungul timpului, sigur ții minte cum autorii textelor de travel te învață ce să faci ca să eviți hoardele de turiști. Ce e interesant e însă faptul că de multe ori și noi și voi facem parte din aceste mulțimi de turiști însetate după obiective turistice, mulțimi descrise peiorativ pe nedrept hoarde de turiști.

Sigur, turiștii ăștia căzuți în dizgrație mai ales în ochii celor care se consideră călători, deci o specie evoluată, au în portofoliu o serie de fotografii clișeice: turnul din Pisa împins cu mâinile, piramidele din Egipt ținute în palmă sau sărutul Sfinxului, soarele la apus sau răsărit ținut în palme sau, mai rău, în gură, mâna pe sânul Julietei în Verona și… țopăielile.

fotografii cliseu turism

***

Una dintre definițiile nebuniei este să faci același lucru ca alții și să te aștepți să ai rezultate diferite. Data viitoare când îți alegi destinația de vacanță, încearcă să treci bariera limbajului de lemn întâlnit în descrierile locurilor și gândește-te mai mult la ce vrei tu să găsești odată ce ai ajuns acolo. De ce fel de experiențe vrei să ai parte, ce fel de oameni vrei să întâlnești, ce mâncăruri ți-ar plăcea să guști și, cel mai important, care e de fapt scopul călătoriei. Nimeni nu vrea doar bife pe hărți și în ghidurile turistice. Cu toții vrem ca vacanța noastră să fie unică, nemaipomenită. Mai terminați cu clișeele!

 _____________________________________________________________________________

Dacă vrei să fii mereu la curent cu destinațiile despre care scriem, urmărește-ne pe FacebookTwitterși abonează-te prin RSS la articole.
Sunt și aici

Loredana

Jurnalist de profesie, consultant în turism de 6 ani și blogger de travel de aproape 5 ani.
De când am devenit mămică, am continuat să călătoresc la fel de mult, doar că am încetinit ritmul. Dau oricând o vacanță la țară, într-un sat izolat, într-o casă de oaspeți cu poveste în locul unui city-break și o tură pe munte cu tot cu copil în spate pe o sesiune de shopping, cu fetele, la Milano.
Bucătăria locală e de cele mai multe ori motivul principal pentru care îmi fac bagajul și plec la drum și cele mai prețioase suveniruri cu care mă întorc acasă sunt gusturile, mirosurile și fotografiile pe care le fac cu DSLR-ul.
Visul cel mare e o călătorie cât vara de lungă în America Centrală și de Sud.
Loredana
Sunt și aici
bestvalue.eu

11 COMENTARII

  1. BRAVO!!! Rezonez cu TOT ce ati scris in articolul asta. Si da recunosc cliseele astea au inceput sa devina atat de inradacinate in mintea noastra incat cu timpul nici nu le mai observam si intra in normalitate!

  2. Ha-ha-ha 🙂 Mare adevar grait-ai. Te salut de la poalele Feleacului. Pentru că mâine o sa fiu în orasul de la poalele Tâmpei și apoi ajung in Bănie. Si abia saptamana viitoare voi fi in orasul de pe Bega 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.