Am descoperit ce căutam în Transilvania: Alma Vii

elefant.ro

Am ajuns în Alma Vii la apus, după un drum de şase ore cu maşina din Bucureşti. La intrarea în sat ne întâmpină un cârd de copii pe biciclete, eu le fac cu mâna, ei îmi arată diverse semne şi mergem mai departe la biserică, în centrul satului, acolo unde urma să ne întâlnim cu prietenii veniţi dinspre Alba Iulia. Oprim, parcăm şi văd în depărtare un alt cârd de copii, mai mici, şi un câine alergând la vale cu zâmbetele până la urechi în jurul prietenei mele cu care urma să ne întânim în sat. Copiii îi împrumutaseră trotineta și au condus-o prin sat, până la biserică și înapoi. Un apus cald, veselie și praf pe uliță, case săseşti colorate si miros de fum de sobă. Dacă nu ar chiorăi stomacul, totul ar fi perfect. Aflăm de la copii unde stă gazda noastră (Culmea! Oprisem chiar în faţa casei ei.), unde e casa în care vom dormi şi cine-i cine în sat şi dacă nu ne-ar fi grăbit foamea probabil că am fi aflat toate secretele comunităţii. Copiii mici au acea onestitatea crudă adorabilă care încă nu a fost şlefuită până la tocire de către educaţie şi societate. Cei de la sat cu atât mai mult.

alma vii (7)

Ce-a fost şi ce-a ajuns Alma Vii

Satul are o istorie lungă, încă de pe la începuturile anilor 1200, când nemții colonizează zona de sud a Transilvaniei.

Pe la 1523 sașii de aici, cunoscuți ca oameni gospodari și strângători (sau zgârciți, depinde cum o privești) sunt scutiți de impozite pentru câțiva ani, fapt ce le permite să se dezvolte chiar și mai mult. Am înțeles de la gazdele noastre că sașii au cartografiat toate satele din zonă în detaliu fapt rar la vremea respectivă, iar multe dintre hărți de pot găsi la muzeul din Mediaș. Pe la 1868, limba oficială în Ardeal era maghiara, așa că și numele locuitorilor români și sași din Alma Vii au fost maghiarizate. Totuși, în jurul bisericii fortificate, cultura sașilor supraviețuiește iar satul crește din punct de vedere economic.

În locul caselor de lemn acoperite cu paie din Alma Vii apar cele de piatră și acoperiș de țiglă, iar satul începe să arate încet încet așa cum îl vedem azi. Pe la 1900, localnicii din Alma Vii își pun parcelele de pământ la comun și le lucrează împreună, sporind productivitatea. În anii ’90, mare parte din populația sasească deja împuținată din timpul comunismului părasește satul, emigrând în Germania. Cele aproape 400 de persoane ce trăiesc astăzi aici formează o comunitate complexă. Sunt oameni de mai multe etnii: români, romi, sași și unguri.

alma vii (5)

Deşi nu mai sunt saşi în acest sat săsesc, Alma Vii nu e nici pe departe mort. Comunitatea e astăzi un mix etnic şi cultural ce se străduieşte să co-existe în armonie. De mulți ani, Fundaţia Mihai Eminescu Trust fondată în 1987 și sprijinită de Prinţul Charles, a făcut şi face în continuare eforturi să păstreze tradiţiile locului şi să le pună în valoare. Scopul este să facă din Alma Vii un “sat de sine stătător” ce se poate autosusține: locuitorii au primit formare profesională în zidărie, dulgherie, agroturism și limba engleză și ca să nu fie vorba doar de niște diplome, au fost înființate și ateliere pentru ca oamenii să-și pună în aplicare meseria, au fost ajutați să-și deschidă și să-și gestioneze mici afaceri locale.

alma vii (12)

Casele vechi au primit fațade noi restaurate, podețele de lemn au fost reparate, străzile pavate iar magazinul sătesc reamenajat. Două dintre casele din fața bisericii fortificate au fost transformate în case de oaspeți, fără să li se taie deloc din farmecul original. E vorba de Alma Vii 104 și Alma Vii 108 (Reveria Guesthouse). Urmează să se deschidă altele patru. Vechea școală a fost și ea restaurată și a devenit Centru de Informare și Pregătire Profesională – unicul din mediul rural din România, unde oamenii pot învăța meserii tradiționale, nu doar competențe informatice. Fundația MET spune despre Alma Vii că este un sat model și mi-ar fi greu să o contrazic.

alma vii transilvania (2)

„Centrul de interpretare a culturii tradiționale Alma Vii – Reabilitarea și refunctionalizarea incintei fortificate” este unul dintre proiectele cele mai complexe ale fundației MET și înglobează toate principiile solide care stau la baza activității acesteia, după 15 ani și peste 1200 de proiecte desfășurate în multe sate din Transilvania. Proiectul urmărește restaurarea patrimoniului cultural local, iar lucrările se fac folosindu-se tehnici și materiale tradiționale. Cum mâna de lucru este reprezentată de meșteri din partea locului, prestatorii de servicii devin în final și beneficiari; acest lucru are drept rezultat implicarea pe termen lung a locuitorilor în strădania de revigorare a satului.

După terminarea restaurării începe o altă componentă esențială a proiectului: integrarea activă a bisericii fortificate în viața actuală a comunității. Sătenii din Alma Vii au fost consultați încă de la început în legătură cu modul în care va fi folosită biserica după terminarea lucrărilor, astfel că tot ce se va întâmpla aici în viitorul apropiat respectă dorințele și planurile lor. Cum în biserică nu se mai țin slujbe însă este considerată de către localnici drept un monument important pentru identitatea satului, ea va rămâne locul în care comunitatea locală din Alma Vii se va strânge la evenimentele importante și la sărbători. Tot aici sătenii care stăpânesc un meșteșug își vor putea expune și vinde turiștilor produsele de artizanat și obiectele realizate pentru gospodărie, precum și mâncărurile pregătite după rețete tradiționale de prin partea locului.

alma vii (3)

Ce vezi în Alma Vii şi împrejurimi

Deși o vizită în satele săsești din Transilvania are multă încărcătură culturală și istorică, eu sunt de părere că o călătorie este despre oameni și de-a lungul timpului oamenii cunoscuți în vacanțe au determinat soarta acelei excursii. Încă din momentul rezervării, apoi la sosire, pe parcursul șederii și până la plecare, experiența mea în Alma Vii a fost despre oameni. Satul acesta este este un mix cultural și etnic, iar acest lucru îi dă, din punctul meu de vedere, tot farmecul. Fiecare micro-comunitate își are obiceiurile sale care se contopesc pe alocuri cu ale vecinilor. Fără familia Iacob ce ne-a fost gazdă în sat, weekend-ul nostru nu ar fi avut sare și piper. Sau mai bine zis miere căci oamenii ăștia sunt de o căldură și o sensibilitate cum rar mai găsești. Ei nu sunt doar gazde dar și buni cunoscători ai zonei și împrejurimilor așa că sunt pregătiți să povestească și să recomande locuri de plimbare, de vizitat, oameni din sat cu care să interacționezi și să conteze.

Satul. Departe de a fi un loc în care să mergi cu harta în mână și să bifezi obiective turistice, Alma Vii e un muzeu în aer liber, unul care trăiește nestingherit. Fundațiile fac eforturi mari să-l mențină, să-l restaureze dar nu pot să nu mă întristez la gândul că va veni un moment în care aceste locuri de poveste ar putea dispărea. Fiecare casă din sat are fațada şi zidul curţii zugrăvite în culori diferite și aprinse cu câte o decorațiune-emblemă a familiei sau o zicală şi cu o dată amintind de un eveniment din istoria clădirii. Străzile sunt prietruite dar praful încă se mai ridică ori de câte ori trec căruțele trase de cai, tractoarele sau când copii încing o fugăreală. În miezul zilei ulițele par pustii, doar dimineața și seara mai vezi localnici trecând. Sunt timizi, nu pornesc ei vorba însă sunt tare curioși de turiști și abia așteaptă să-i întrebi de sănătate.

alma vii transilvania (5)

Biserica Fortificată. Bineînțeles, atracția principală în Alma Vii este biserica evanghelică, ce stă înaltă și impunătoare pe deal încă de la mijlocul secolului 14. În secolul 16, aceasta  este preschimbată în biserica fortificată ce nu va fi cucerită niciodată. Sașii care locuiau aici au îmbogățit-o cu turnuri de apărare, spații de tragere și guri pentru aruncarea smoalei, astfel încât a devenit și mai capabilă să reziste invaziilor vremii. Primul nivel al turnului clopoțnitei era locuibil și avea vatră.

alma vii transilvania (10)

Cimitirul săsesc. Sus pe deal, chiar lângă biserica evanghelică fortificată, cu o priveliște deschisă și ocrotitoare asupra satului, în cimitirul săsesc se odihnesc pentru totdeauna câțiva dintre șașii care au stat la baza acestei comunități.

alma vii transilvania (14)

Împrejurimi. Satul Alma Vii este situat într-o vale, înconjurat și protejat de coline, într-un mediu natural specific sudului Transilvaniei: păduri și câmpuri, pășuni cu animale, un amestec de vii sălbăticite și cirede de vite împrejmuite cu gard electric. Îți recomand o plimbare ușoară ce pornește de la biserica fortificată, faci dreapta prin cimitirul săsesc și apoi continui la dreapta pe colina de deasupra satului.

 

Cărarea trece printre flori, trandafiri, câteva culturi de porumb și ajunge la pădure. Eu am continuat la dreapta pe lângă buza pădurii, am înconjurat valea și am ajuns înapoi în sat pe versantul celălalt. Pe cât e de liniștită, pe atât de plină de viață e această zonă, sunt suite și zeci de specii de păsări, fluturi, mamifere, plante – zona e inclusă în rețeaua europeană Natura 2000.

alma vii transilvania (3)

Trasee de bicicletă. În weekend-ul în care am fost în Alma Vii, am văzut câteva grupuri de bicicliști trecători, păreau echipați de cursă lungă. Zona aceasta a Transilvaniei e extrem de ofertantă pentru cei care călătoresc pe două roți, iar numărul traseelor recomandate e impresionat fie că e vorba de o excursie de o zi, două sau chiar o săptămână.

trasee bicicleta satele sasesti transilvania

Sursă harta: romaniapozitiva.ro

Trasee de bicicletă prin satele săsești din Transilvania:

Mijlocul țării. La doar 30 de kilometri de Alma Vii, după Agnita în drum spre Făgăraș, se află centrul geografic al țării, la Dealul Frumos. Sau cel puțin acolo se afla până anul trecut când noile tehnologii au dovedit că de fapt acesta se află în județul Brașov, la ieșire din orașul Făgăraș.

centrul romaniei - dealul frumos

Cazare în case săseşti

Bineînţeles sunt foarte mulţi turişti care fac un tur al satelor săseşti din Transilvania şi se opresc pentru unu-două ceasuri în fiecare comunitate. Cu toate astea, cred ca o experienţă autentic transilvăneană nu e completă fără o cazare tradiţională, gazde simpatice şi mâncare bună care să spună povestea locului şi încă ceva în plus. Noi am stat în casa Alma Vii 104, una dintre cele două case de oaspeți din sat ce au fost restaurate fără să li se știrbească deloc din farmecul inițial. Casa este simplă, ca la străbunica acasă (cei care au avut bunici la țară știu despre ce vorbesc), dar cu mici adaptări pentru confortul turistului: câte o baie pentru fiecare dintre cele două camere, calorifere (deși noi am preferat să facem focul la sobă), centrală termică mascată în una dintre sobe. Dar cu mai multe detalii revin într-un review viitor.

Rezervă un sejur în Alma Vii

Cel mai frumos loc în care să mănânci

Casa în care am stat este administrată de familia Iacob care se ocupă și de Reveria Guesthouse (Alma Vii 108) unde se servesc și mesele. Aici am avut parte de cea mai faină experiență culinară într-o casă de oaspeți. Într-un decor de film, Pamela Iacob gătește și își încântă oaspeții cu cele mai gustoase mâncăruri și povești. A învățat să facă pâine și câteva alte feluri de la bătrânele din sat iar pe celelalte mâncăruri le-a perfecționat ea. Zice că are o super putere de a-și putea imagina gusturile înainte să le încerce iar asta se simte de la prima înghițitură din mâncărurile ei. Detalii mici precum căpșune proaspete și rodie amestecată cu salată de rucola lângă o brânză proaspătă din sat, muzica veche în surdină (pe care am preluat-o și o ascult acum în mașină la fiecare drum lung), vasele cu istorie și decorațiunile adunate de la localnici fac ca acest loc să-ți meargă la suflet. De fiecare dată când îmi amintesc de Alma Vii, îmi amintesc de mesele Pamelei Iacob.

Evenimente culinare: Mai mult de atât, în fiecare weekend, are loc câte un eveniment culinar rural în satele săsești din Transilvania și poți să vezi calendarul aici: Descoperă cultura gastronomică din Transilvania – Evenimente rurale 2016. Atenție însă, pentru rezervări este necesar să ai o confirmare și plata făcută înainte să ajungi la fața locului.

Citește și: Cum a fost la Transilvanian Brunch – un sat izolat, mâncare delicioasă și oameni frumoși 

alma vii transilvania (7)

Cum ajungi în Alma Vii

Între București și Alma Vii sunt 300 de kilometri dar într-un mod ciudat, nu poți să ajungi acolo în mai puțin de cinci ore, noi am făcut șase, cu tot cu opririle pentru alimentare și cumpărături. Dacă până în Făgăraș poți să ai noroc să prinzi drumul liber, între Voila și Alma Vii, drumul se îngustează și trece printre coline sate și peisaje ce nu-ți permit să apeși pedala până la fund.

Vremea în Alma Vii

Dacă e să ne luăm după așezarea satului în vale, între coline, este posibil ca Alma Vii să fie de multe ori protejat de ploi și vreme rea. Noi am avut parte numai de căldură și soare iar localnicii spun că sunt binecuvântați din punctul ăsta de vedere. Oricum, verifică prognoza meteo înainte să pleci la drum ca să pui în bagaj lucrurile necesare: cremă cu protecție solară sau pelerină de ploaie.

Nu a fost prima mea excursie în satele săsești din sudul Transilvania dar a fost prima dată când am găsit ceea ce căutam: o cazare autentică, liniște, oameni de bună credință și mâncare gustoasă, naturală, din ingrediente locale. Am avut sentimentul că am mers în vacanță la rude îndepărtate care m-au primit cu brațele deschise pentru că nu ne-am văzut de ani și care mi-au oferit camera bună de la drum și cele mai alese mâncăruri. Ceea ce am găsit în Alma Vii cred că ar trebui să fie un reper pentru agroturism și pentru case de oaspeți. Pentru mine cu siguranță ștacheta a fost ridicată foarte sus cu această ocazie.

Citeşte şi:

® Fotografii by TravelGirls.ro cu Sony a5100

__________________________________________________________

Dacă vrei să fii mereu la curent cu destinațiile despre care scriem, intră în Gașca celor mai plimbărețe fete din România!
Urmărește-ne pe FacebookTwitter și abonează-te prin RSS la articole.



Booking.com

Narcisa

Narcisa

De peste cinci ani scriu despre călătorii pe TravelGirls.ro, călătoresc și lucrez în Comunicare în turism numai pentru proiecte care-mi plac. Sunt dependentă de ieșirile din oraș, îmi place confortul unui hotel cu o priveliște bună dar și cerul înstelat ce se vede din ușa cortului. Plecoricând de acasă pentru munți, mâncăruri interesante, snorkeling,fructe de mare și îmi place la nebunie Instagram.
Narcisa

Share

Îti mai recomandam:

Experiențe în Secuime: cum a fost la hotelul Castel Daniel din Tălișoara (review)
Cele mai frumoase locuri în care să mergi cu cortul în România
Ghid util pentru o vacanță cu autorulota
Vama Buzăului – probabil cea mai curată şi frumoasă zonă din România
Cum a fost la Enisala Safari Village – Review
Tag-uri: , , , , ,

3 Responses to Am descoperit ce căutam în Transilvania: Alma Vii

  1. Satul si peisajele sunt intr-adevar frumoase. Plimbarile cu bicicleta iti ofera liniste si aer curat. Din pacate aerul curat se termina in momentul in care intri in casa, Alma Vii 104, unde miroase a mucegai intens. Este umezeala si frig. Gradina plina de buruieni si total neamenajata. Senzatia este de casa parasita in care ai ajuns din greseala.

    CRISTINA PAUNESCU 14 September 2016 at 12:43 Reply
    • Cristina, cand ai fost? Tare sper sa nu se fi stricat casuta asta. Si eu am stat tot in Alma Vii 104 la sfarsitul lunii mai 2017, nu am mirosit mucegai si nici umezeala. Seara am aprins focul in sobe si a fost perfect. Gradina nu era chiar la dunga dar ingrijita.

      Narcisa 14 September 2016 at 13:15 Reply
  2. Articolul este scris cu sensibilitate, este interesant, are ingredientele necesare unei lecturi placute si serveste unui scop nobil, dincolo de interesul strict turistic. Pacat ca apar, in acest context, expresii atat de frecvente in mass-media, in ultimul timp, improprii limbii romane, precum: “experiența mea în Alma Vii a fost despre oameni”,”satul acesta este un mix cultural și etnic”.
    Totusi, oricat de mult am iubi limba engleza – si eu chiar o iubesc – in romana inca se mai spune corect: “experienta mea a fost legata de oameni” si “satul acesta este un amestec cultural si etnic”.
    Cu parere de rau pentru obervatii si cu multumiri pentru informatii!

    Mihaela Iona 14 December 2016 at 0:38 Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *



URMĂREȘTE-NE!